Prevalența alergiei la polenul de ambrozie este în creștere la nivel mondial, în principal din cauza schimbărilor climatice și a poluării, care contribuie la creșterea producției și concentrației atmosferice de polen, la prelungirea sezoanelor polinice, precum și la creșterea alergenicității polenurilor.
Sensibilizarea la polenul de ambrozie provoacă rinoconjuctivită și astm, iar creșterea duratei sezoanelor polinice provoacă creșterea duratei simptomelor și afectează calitatea vieții pacienților alergici.
În România, durata sezonului în care se manifestă alergia la ambrozie poate varia în funcție de factorii de mediu, dar se manifestă cu precădere în lunile august-septembrie și se prelungește uneori și în luna octombrie.
Simtomele alergiei la ambrozie
În general, simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2 - 3 ani, la aproximativ 40% din copiii cu vârsta de până la 6 ani și la 30% din adolescenți. În zona de vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului de persoane cu afecțiuni alergice cauzate de ambrozie, care poate ajunge până la 60% dintre cei cu rinoconjunctivită alergică, pacienți care dezvoltă în timp și simptome de astm.
Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozie pot fi atât de severe, încât mulți dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada polinică de vârf (lunile august/septembrie).
Simptomele tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut (frecvent în salve), obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamația alergică poate progresa și la nivelul ochilor, urechilor, sinusurilor feței și la nivelul faringelui, cu apariția unor simptome adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare și edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității somnului, a capacității de concentrare și desfășurare a activităților zilnice, sportive sau școlare.
Unii pacienți dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă, simptome care se pot exacerba în crizele de astm. De asemenea, copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczema.
Pacienții alergici la ambrozie pot dezvolta reacții la consumul unor alimente nepreparate termic, precum pepene galben, pepene verde, banană, castravete, cartoful alb, zuchini, ceai de mușetel și păpădie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat prin prurit la nivelul buzelor, limbii sau faringelui. Aceste simptome sunt cauzate de reacția încrucișată dintre alergenele din polenul de ambrozia și alimentele menționate.
Tratamente, recomandări și soluții pentru românii alergici la ambrozie
Oamenilor li se recomandă păstrarea ferestrelor mașinii și ale casei închise, evitarea expunerii la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat, limitarea drumețiilor, limitarea greblării frunzelor, utilizarea aparatelor de aer condiționat în casă și în mașină și instalarea filtrelor de aer portabile, cu particule de înaltă eficiență.
“Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaționale cuprinde produse sigure, eficiente și ușor de administrat, care trebuie personalizată în funcție de simptomele fiecărui pacient de către medic.
Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce și, în cazul celor cu simptome de astm sa fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamația alergică se menține.
De asemenea, pentru a limita efectele aceste afecțiuni din ce în ce mai răspândite, este nevoie de o informare corectă, din surse oficiale, privind prevenția și tratamentul acesteia”, a declarat Prof. Univ. Dr. Carmen Bunu Panaitescu, Președinte SRAIC.
O altă opțiune pe care pacienții din România o au la dispoziție este imunoterapia cu alergen (AIT).
