Factorii de risc comportamentali constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor, se arată în Raportul privind Starea de Sănătate în Uniunea Europeană 2019, dat publicității de Comisia Europeană.
Peste jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori de risc comportamentali, care includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Riscurile alimentare (27 %) includ aportul insuficient de fructe și legume și consumul excesiv de zahăr și sare. Consumul de tutun (incluzând fumatul activ și fumatul pasiv) este cauza unei proporții de aproximativ 17 % din totalul deceselor, în timp ce 14 % dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât proporția observată la nivelul UE (6 %). Alte 4 % dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică.
Dieta nesănătoasă și activitatea fizică scăzută nu par să aibă vreun impact asupra obezității la adulți
Aproape trei cincimi dintre adulții români (59 %) raportează că nu mănâncă cel puțin un fruct pe zi și o proporție similară dintre aceștia nu consumă legume, în pofida campaniilor recente pentru o alimentație sănătoasă. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea țărilor UE. Proporția de 38 % a adulților din România care declară că desfășoară săptămânal cel puțin activități moderate este cea mai mică din UE. În pofida prevalenței dietelor nesănătoase și a activității fizice scăzute, rata obezității adulților din România este cea mai mică din UE (doar unul din zece adulți era obez în 2017, în timp ce media UE a fost de 15 %). Cu toate acestea, excesul de greutate sau obezitatea devine tot mai răspândit(ă) în rândul copiilor, unul din șase adolescenți fiind supraponderal sau obez în perioada 2013-2014.
Unul din cinci adulți români fumează zilnic
Consumul de tutun este o provocare majoră pentru sănătatea publică în România. În pofida unei ușoare reduceri a ratelor fumatului începând din 2008, unul din cinci adulți încă fuma zilnic în 2014, în concordanță cu media UE. Există o disparitate de gen majoră în ceea ce privește fumatul, ratele fumatului în rândul bărbaților (32 %) fiind de patru ori mai mari decât cele în rândul femeilor (8 %). Consumul regulat de tutun de către adolescenți este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 și 16 ani declarând în 2015 că au fumat în cursul lunii precedente, această rată fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt încă vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.
Consumul excesiv de alcool este o problemă majoră, în special în rândul bărbaților din România
În medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că episodic consumă alcool în exces (consum episodic excesiv de alcool) 2 cel puțin o dată pe lună, ceea ce reprezintă o rată aflată pe locul doi în UE (35 % față de 20 % în medie în UE). Mai mult, această cifră arată o diferență semnificativă între sexe, întrucât peste 50 % din bărbați au raportat consumul excesiv de alcool. Doi din cinci adolescenți de 15 și 16 ani din România au declarat în 2015 că au experimentat cel puțin un episod de consum excesiv de alcool în cursul lunii precedente. Această rată este, de asemenea, peste media UE și constituie un motiv serios de îngrijorare, având în vedere asocierea dintre consumul excesiv de alcool și vătămările accidentale, în special la adolescenți.
Obezitatea, spre deosebire de multe alte comportamente de risc, este strâns legată de nivelul de studii
Persoanele cu un nivel mai scăzut de studii sau cu venituri mai mici sunt, în general, mai predispuse să se confrunte cu factori de risc comportamentali; cu toate acestea, numai obezitatea indică existența unor inegalități frapante în România. De exemplu, aproape 11 % dintre persoanele cu un nivel mai scăzut de studii erau obeze în 2017, comparativ cu 7,5 % în rândul persoanelor cu studii superioare. În ceea ce privește fumatul, rezultatele sunt inversate, aproape 13,5 % dintre persoanele din grupurile cu un nivel mai scăzut de studii fiind fumători regulați, comparativ cu aproape 21 % dintre persoanele din grupurile cu cel mai înalt nivel de studii. Cu toate acestea, rata fumatului a fost similară pentru ambele grupuri, cel al persoanelor cu venituri mari și cel al persoanelor cu venituri mici (18-20 %).
