Ceasul intern al corpului, cunoscut şi sub numele de ritm circadian, respectă ciclul zilnic de 24 de ore.
Acest ceas intern al corpului sau ritmul circadian răspunde la anumiţi indicii de mediu, precum lumina şi întuneric, dar şi la genele care influențează cât de repede sau încet funcționează ceasul corporal.
Fiecare ţesut şi organ este condus de propriul său ceas intern sau ritm circadian, care este responsabil nu doar pentru controlul regimurilor noastre de somn, dar şi pentru sincronizarea fiecărui proces biologic.
Sincronizarea meselor contează extrem de mult, potrivit medicilor. Aceştia afirmă că aproape fiecare celulă din corp are propriul ei ceas de 24 de ore, iar noile cercetări de la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania arată că modul în care acele ceasuri interacționează între ele joacă un rol important în sănătatea metabolosmului fiecaruia.
Ce este ceasul intern al organismului
Ceasul intern al organismului este o structură neuronală primară a creierului, situată în hipotalamus.
Această structură neuronală este foarte mică, fiind formată din circa 20.000 de neuroni, în timp ce creierul uman are peste 85 de miliarde.
Formaţiunea este influenţată în mod direct de către lumină, prin impulsuri nervoase primite de la retină și funcționează ca un ceas interior.
Numită şi nucleul suprachiasmatic, structura neuronală reglează toate ritmurile circadiene fizice, mentale și comportamentale și influențează metabolismul, temperatura corpului, secreția hormonală, pofta de mâncare și apetitul sexual, tonusul psihic și imunitatea.
Lumina artificială intensă, lumina albastră a dispozitivelor electronice poate "strica" precizia acestui ceas central și determină dereglări metabolice frecvente în perioada de toamnă-iarnă, când orele cu lumină naturală sunt puține.
Multe din functiile organismului sunt influentate de ciclul zi-noapte - somnul, termogeneza, tensiunea arteriala si pulsul, secretia unor hormoni (melatonina, cortizolul, insulina, hormonul de crestere), dar si procesele metabolice si adipogeneza.
Ce se întâmplă dacă mănânci la aceeaşi oră
Sincronizarea meselor contează extrem de mult, potrivit medicilor. Aceştia afirmă că aproape fiecare celulă din corp are propriul ei ceas de 24 de ore, iar noile cercetări de la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania arată că modul în care acele ceasuri interacționează între ele joacă un rol important în sănătatea metabolosmului fiecaruia.
Ceasul intern al fiecăruia poate fi influenţat de nenumărate obiceiuri alimentare, dar şi de ora de masă. Acest ceas intern funcţionează cu ajutorul unor hormoni ce intervin in procesele metabolice, dar şi în senzaţia de foame.
Prin urmare, orice influenţă a ceasului intern cu mediul exterior, precum expunere la lumina artificială în timpul noptii, tulburări de somn sau călătorii la alt fus orar, poate duce la afectiuni metabolice, precum obezitatea, diabetul sau sindromul metabolic.
Orarul meselor și ceasul diurn
Potrivit unui studiu recent, orarul meselor poate influenţa ritmul circadian şi în special homeostazia glicemiei, însă fără a influenţa nivelului insulinei sau al trigliceridelor.
Suplimentarea cu melatonină sau expunerea la lumină pot modifica ritmul circadian, dar nu şi procesele metabolice, asa cum o face ora la care luăm ultima masă.
În urma acestui studiu, s-a arătat că întârzierea orei de masă cu cinci ore nu a avut consecinţe asupra stării de somn sau a senzaţiei de foame, nu a modificat nivelul hormonal de melatonină şi cortizolul şi nici nivelul proteinei PER în sânge, care este expresia genei ce codifică ritmul circadian în organism.
Cu toate acestea, întârzierea cinei a dus la modificarea ritmului glicemiei, dar şi a ritmului proteinei PER2 în ţesutul adipos.
Aşadar, ora la care obşinuim să luăm cina poate reseta ritmul circadian la cei care lucrează, de exemplu, în schimburi sau care prezintă desincronizări ale ceasului intern al organismului”, potrivit reginamaria.ro
