Psihologul Irina Ioana a vorbit despre acest subiect sensibil, în direct la Antena 3 CNN, și a venit cu câteva sfaturi și recomandări pentru a proteja copiii de abuzurile sexuale.
Violența sexuală este un fenomen social extrem de grav, cu consecințe de lungă durată pentru victime.
Zilnic au loc cazuri de viol în România. La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiţă sau băieţel, iar anual 2.400 de copii cad pradă pedofililor, arată datele furnizate de Ministerul de Interne.
Abuzul sexual este unul dintre cele mai traumatizante lucruri pentru un copil, pentru că îl marchează pentru tot restul vieţii sale și pentru că îi va influenţa toate relaţiile interumane.
Trauma nu trece niciodată, indiferent de câte consilieri psihologice urmează copilul respectiv, potrivit specialiștilor.
Pe 28 iunie 2023, proiectul de lege prin care actul sexual cu un minor de sub 16 ani este încadrat automat la viol a fost adoptat de Parlamentul României.
Psihologul Irina Ioana a vorbit despre cum ar trebui ca părinții să aibă grijă de copiii lor, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație traumatizantă.
”Primul pas ar fi educația timpurie acasă. Așa cum am spus, este important să îi ținem aproape. Este important să le explicăm cât se poate de devreme care sunt factorii prin care pot să discrimineze între o persoană de încredere și o persoană care le-ar putea face rău.
Deci este foarte important să trasăm acea linie fină între ce au voie să facă, să-i învățăm că trebuie să aibă grijă și atunci când vine vorba de persoanele care le inspiră”, a declarat psihologul Irina Ioana, în direct la Antena 3 CNN.
Citește și
În cazul copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani, lucrurile stau diferit, spun specialiștii.
”Trebuie să le spunem o multitudine de informații. Putem face acest lucru într-o manieră foarte blândă, folosind exact ce avem la îndemână acasă. Aș vrea ca părinții să înțeleagă că nu este în regulă să stea dezbărcați în fața copiilor până la vârste foarte înaintate. Dar copilul acela care până la șapte-opt ani nu are niciun fir de gândire abstractă, el nu poate să-și facă corelații de genul acesta, poate să facă pur și simplu asocieri.
Un aspect ar fi acesta și un aspect extrem de important ar fi eliminare fricii și că, de fapt, copiii nu vorbesc din cauză că le ridică de faptul că nu pot fi crezuți. Asta este cea mai mare și să știți că 99% din cazurile pe care le văd în cabinet exact asta este problema.
Eu sunt prima care află de astfel de abuzuri, pentru că de părinți le este frică și nu în sensul acela al abuzului violent din partea părinților că-i vor pedepsi. Pur și simplu le e teamă că nu-i vor crede.
Iar unui copil abuzat să-i spui ”Hai măi, mamă, serios? Chiar ți-a făcut asta? Sigur nu ai visat?” Ei bine, această lipsă de validare, această neîncredere în ceea ce spune copilul, în filtrul lui este mai usturătoare decât poate abuzul în sine, mult mai dureroasă. Și atunci, un aspect ar fi eliminarea completă a fricii, să le spunem copiilor că e pot spune orice”, a mai declarat psihologul Irina Ioana.
