Ce înseamnă când persoana din fața ta vorbește fără să clipească: „Poate clipi foarte des, dar doar în anumite momente”

Invitat în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu, Aurelian Ciocan, specialist în limbaj nonverbal, a explicat în exclusivitate pentru Antena 3 CNN cum clipitul poate trăda stările emoționale sau intențiile unei persoane, dezvăluind detalii fascinante despre comportamentul uman.

Clipitul, un indicator al stării de confort sau disconfort

„Clipim de aproximativ 15-20 de ori pe minut, unii mai des, alții mai rar, fiind o funcție automată a organismului,” a explicat Aurelian Ciocan. Totuși, în situații de disconfort emoțional sau de stres, acest automatism poate fi perturbat.

De exemplu, „atunci când o persoană minte, atenția ei este atât de concentrată pe construirea scenariului pe care vrea să-l prezinte, încât clipitul poate fi inhibat fără intenție. Astfel, pot trece 20-30 de secunde în care persoana respectivă nu clipeste deloc.”

Pe de altă parte, în alte cazuri, frica sau teama de a nu fi descoperit poate declanșa un clipit exagerat, chiar de 3-4 ori pe secundă,” a adăugat specialistul.

Cum decodificăm semnalele inconștiente

Un detaliu interesant subliniat de Aurelian Ciocan este modul în care creierul uman percepe aceste modificări subtile: „Deși nu conștientizăm exact că persoana clipește diferit, creierul nostru înregistrează un semnal de alarmă. Ulterior, avem un sentiment neclar că ceva nu este în regulă, că persoana din fața noastră s-a comportat sau s-a exprimat diferit.”

Mai mult decât atât, într-un discurs de câteva minute, fluctuațiile ritmului de clipire pot oferi indicii despre momentul în care o persoană ar putea minți. „De exemplu, dacă cineva povestește unde a fost sau cu cine a fost, iar clipitul se intensifică pe anumite fragmente, este posibil ca persoana respectivă să omită adevărul,” a explicat Ciocan.

Cu ce ne ajută 

Cunoașterea și interpretarea acestor semnale nonverbale pot ajuta în diverse contexte, de la interacțiuni personale până la situații profesionale. „Clipitul, împreună cu alte gesturi și expresii, reprezintă un cod pe care, dacă învățăm să-l decodificăm, putem să înțelegem mai bine intențiile celor din jur,” a concluzionat specialistul.