Ce poate face UE pentru ca situația de la alegerile din România să nu se mai repete: „E momentul să ne arătăm colții”
Publicat acum 2 ore si 39 minute
Uniunea Europeană a început să promoveze tot mai multe campanii de educație digitală pentru a preveni răspândirea dezinformării. Acestea sunt destinate să ajute cetățenii, în special tineretul, să devină mai conștienți de pericolele dezinformării și să-și dezvolte abilități de a analiza și verifica informațiile pe care le întâlnesc online. Subiectul va fi dezbătut sâmbătă dimineaţă, de la 9.30, în emisiunea BeEU, cu Sabina Iosub.
Dezinformarea este conținutul fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a induce în eroare sau de a obține câștiguri economice și politice, care ar putea dăuna publicului larg.
Dezinformarea pe rețelele sociale a afectat procesul electoral din România
Răspândirea de informații false are consecințe grave, pun în pericol democrațiile, dar și sănătatea și securitatea cetățenilor UE, arată Comisia Europeană în strategia sa de combatere a dezinformării online.
„Piața europeană este o piață foarte importantă pentru aceste platforme, iar regulile există și pentru a putea funcționa pe piața noastră trebuie să respecte regulile. Dar acum totul depinde de Comisie. Avem o Comisie Nouă, iar acesta a fost principalul nostru semnal nostru de alarmă.
Acest lucru s-a întâmplat înainte de alegerile din România, înainte să avem un incident major în cadrul Uniunii Europene. Pentru că înainte vorbeam doar despre SUA și despre modul în care Elon Musk alimentează dezinformarea pe X. Dar acum s-a întâmplat ceva direct într-un stat membru UE”, a spus europarlamentarul Alex Agius Saliba.
România însă exemplul cel mai recent că eforturile de până acum nu sunt suficiente și că dezinformarea pe rețelele de socializare poate perturba procesul electoral. După anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din țara noastră, Parlamentul European a chemat la audieri conducerea TikTok ca să dea explicații despre cum aplică regulile digitale ale UE.
„Dacă noi doi am fi într-o încăpere și ne-am uita pe geam am vedea aceleași lucruri. Însă, dacă fiecare dintre noi s-ar uita pe telefonul mobil pe newsfeed-ul sau pe rețelele sociale unde sunem utilizatori vedem lucruri diferite și lucrul ăsta trebuie înțeles la nivel conceptual pentru că sunt două realități distincte.
Este o realitate factuală, fizică, și o realitate socială, construită cu informație, cu narațiune, cu povești. Este foarte importantă pentru că acele povești și informații nu trebuie să fie corecte, morale sau reale pentru a avea consecințe reale în lumea în care noi trăim”, a adăugat europarlamentarul Andi Cristea.
Comisia a emis un 'ordin de reţinere' către TikTok, în conformitate cu DSA, ordonând platformei să îngheţe şi să conserve informaţiile legate de riscuri sistemice actuale sau previzibile pe care funcţionarea sa le-ar putea cauza proceselor electorale şi discursului civic în Uniunea Europeană.
TikTok, un „incubator” global de fake news și propagandă
Rețeaua TikTok a intrat în centrul atenției și a controverselor într-o mulțime de țări din lume, în unele a ajuns chiar să fie interzisă complet, în timp ce altele obligă angajații din domeniul guvernamental să nu o aibă instalată pe telefoanele de serviciu.
Furtuna a pornit pentru că această rețea socială, care aparține Chinei, facilitează publicarea de dezinformări și manipulări care pot să ajungă la un public uriaș, având în vedere numărul de utilizatori.
Reacția puternică față de TikTok a venit, însă, mai ales după descoperirea că rețeaua poate fi folosită de actori ostili pentru a influența alegeri în multe țări ale lumii și pentru a produce rezultate care distorsionează dramatic voința democratică.
România, campioană la prezența pe rețelele sociale
În 2023, peste 90% din populația Uniunii Europene folosea internetul măcar o dată pe săptămână. Însă doar 56% dintre persoane aveau competențe digitale de bază sau superioare celor de bază. În România, procentul este de doar doar 27,7%.
În schimb, românii sunt „campioni” la activități pe rețele sociale, potrivit Eurobarometrului „Digitalizarea în Europa - ediția 2024”. 84,3% dintre cei care au utilizat internetul într-un interval de trei luni fiind prezenți pe Facebook, Instagram, TikTok sau altă rețea de socializare.
Românii sunt depășiți la „socializarea” pe internet doar de danezi (92%), ciproți (90%) și maghiari (89%), în timp ce media în UE este de aproximativ 65%.
