Antena 3 CNN Externe Uniunea Europeană Proaspăt devenită membră a UE, Croaţia RISCĂ SANCŢIUNI

Proaspăt devenită membră a UE, Croaţia RISCĂ SANCŢIUNI

3 minute de citit Publicat la 18:04 22 Sep 2013 Modificat la 18:04 22 Sep 2013
Proaspăt devenită membră a UE, Croaţia RISCĂ SANCŢIUNI
Foto: Agerpres/AP
Croaţia riscă sancţiuni pentru refuzul său de a abroga o derogare ce limitează acţiunea mandatului de arestare european, la mai puţin de trei luni de la aderarea sa la Uniunea Europeană, în timp ce Bruxelles-ul se arată intransigent, iar Zagrebul denunţă discriminarea, relatează AFP, conform Mediafax.
Comisia Europeană intenţionează astfel să blocheze aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen de liber schimb şi să suspende plata fondurilor europene atât de preţionase în lupta sa de a depăşi criza economică. 
Croaţia poate evita aceste sancţiuni - între care şi punerea în funcţiune a unui mecanism de supraveghere postaderare a sistemului său judiciar, după modelul României şi Bulgariei - cu condiţia să se plieze în faţa solicitărilor UE. 
Această dispută cu Bruxelles-ul este "inutilă şi lipsită de sens", apreciază analiştii croaţi. 
"Tocmai am aderat la blocul comunitar şi deja ne împiedicăm de o problemă legată de statul de drept", notează analistul Visnja Samardzija.
Vârful de lance al atitudinii intransigente a Bruxelles-ului faţă de Zagreb, vicepreşedintele CE pentru Justiţie, Viviane Reding, a acuzat Guvernul croat că i-a trădat încrederea. 
De fapt, cu doar trei zile înaintea aderării Croaţiei la UE, la 1 ianuarie, Parlamentul local a decis că mandatul de arestare european se aplică doar delictelor ulterioare lunii august 2002. 
Guvernul premierului Zoran Milanovici este acuzat de opoziţie că vrea, în acest fel, să evite extrădarea către Germania a unui fost oficial al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovici, suspectat de implicare în uciderea unui disident croat, Stjepan Djurekovici, în 1983, în apropiere de Munchen.
Derogarea, votată chiar înainte de aderarea la UE, a motivat respingerea de către Zagreb a unei solicitări germane în acest sens.
Josip Perkovici a exercitat, de asemeneam funcţia de şef al serviciilor de informaţii din Croaţia după independenţa sa de Iugoslavia, în 1991.
Reticenţa autorităţilor croate de a-l extrăda se explică, potrivit presei, prin faptul că Perkovici, din cauza biografiei sale profesionale, s-ar afla în posesia unor informaţii confidenţiale, chiar compromiţătoare despre un număr de personalităţi influente în viaţa publică şi politică locală.
Pentru adoptarea acestei legi controversate, "ei (aceste personalităţi) îşi protejează biografiile, interesele şi puterea pe care o deţin", a declarat istoricul Ivo Banaţ.
Guvernul afirmă că singura grijă este protejarea veteranilor războiului de independenţă (1991-1995) de eventuale anchete, după ce Croaţia a aderat la UE. 
Zagrebul a evocat, de asemenea, un tratament cu dublă măsură şi a subliniat că Austria, Cehia, Franţa, Italia, Luxemburg, Slovenia au amendat cu acordul Bruxelles-ului mandatul de arestare european. 
"Cerem pur şi simplu ca toţi membrii UE să fie trataţi în mod egal", a declarat Milanovici, asigurând că "nu va permite Croaţiei să servească drept cârpă de şters pe jos".
Bruxelles-ul a replicat că Zagrebul ar fi trebuit să ridice această problemă în timpul negocierilor de aderare. 
Acest dosar a mers până la deteriorarea relaţiilor cu Germania, altfel un aliat tradiţional al Croaţiei, pe care cancelarul Angela Merkel a lăudat-o la ceremoniile de aderare la UE. 
După ce a tras de timp pentru a se explica în acest caz, Zagrebul a promis în cele din urmă la sfârşitul lui august să schimbe legea controversată până la 1 iulie 2014. Acest termen este considerat însă prea lung de către CE.
Atitudinea arogantă a lui Milanovici faţă de UE nu întruneşte unanimitatea în ţara sa, preşedintele Ivo Josipovici numărându-se printre cei care îl critică. 
"Fie este încăpăţânat şi vrea cu orice preţ să demonstreze că are dreptate, ceea ce este iresponsabil din punct de vedere politic, fie nu poate să spună public că protejează pe cineva", subliniază analistul Berto Salaj.
Euroscepticii croaţi subliniază că o naţiune de 4,2 milioane de locuitori este prea mică pentru a avea vreo influenţă în cadrul UE.
"UE ne tratează ca şi cum nu am fi membri ai blocului. Franţa şi Germania nu ar fi tratate la fel", afirmă Snjezana Vukicevici, o angajată în vârstă de 28 de ani.
 

×
x close