„Multe forțe politice din Europa, și implicit din România, folosesc Bruxelles-ul ca pe un țap ispășitor pentru neputințele domestice, iar conceptul de identitate europeană este deseori prezentat la nivel național ca o încercare a Bruxelles-ului de a submina identitatea națională, ceea ce este fals", a spus Mircea Diaconu în deschiderea unei dezbateri pe care a organizat-o la sediul din Strasbourg al Parlamentului European.
Intitulată «Identitatea națională și identitatea europeană: complementare sau contradictorii?», dezbaterea a prilejuit exprimarea unor puncte de vedere diverse de către invitații de la Bruxelles și din România. Profesorul universitar dr. Markus J. Prutsch, cercetător în domeniul politicilor în cultură și educație în cadrul Parlamentului European, le-a vorbit participanților despre implicațiile, perspectivele și politicile care vizează consolidarea identității europene. Conform acestuia, a fi european nu distruge ci, dimpotrivă, adaugă încă un strat în „tortul identității" fiecăruia dintre noi: locală, regională, națională etc.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a insistat asupra rolului școlii în promovarea valorilor europene și conservarea culturii și identității naționale, subliniind necesitatea unei reforme a educației la nivel european. El a propus adoptarea unui prag minim de alocare bugetară, la nivelul statelor membre UE, pentru propriile sisteme de învățământ, prag care să asigure și un salariu minim unitar pentru cadrele didactice.
În opinia Președintelui Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, integrarea europeană nu distruge identitatea națională, dar este dificil pentru români să se considere cetățeni europeni, în condițiile în care multe dintre produsele "originale" destinate Europei de Est sunt de calitate inferioară, iar în ceea ce privește salariile și subvențiile acordate în agricultură încă există discrepanțe semnificative între est și vest, scrie dcnews.ro.
Mircea Diaconu și-a exprimat acordul cu artistul și arhitectul Doru Stănculescu, care a susținut în intervența sa că românii au fost dintotdeauna și sunt europeni. „Nu pot decât să fiu de acord cu Doru Stănculescu. E necesară însă conștientizarea acestei identități și informarea corectă cu privire la ceea ce se poate face la Bruxelles și ceea ce se poate face la București. De cele mai multe ori, nu e vina celor de aici pentru ceea ce nu se face, ci mai degrabă slăbiciunea celor de acasă."
Deputatul, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European, a arătat că în măsura în care proiectul european nu poate supraviețui doar într-o formă politică și economică, sunt necesare, cu atât mai mult, acțiuni pentru consolidarea identității europene.
