În ultimul său comentariu privind drepturile omului publicat joi, Muiznieks a afirmat că 'a venit timpul să distrugem miturile și prejudecățile despre imigranții romi în Europa'.
Dezbateri politice și în media despre migrația romilor au loc în mai multe țări europene, notează Xinhua. De la extinderea UE către estul continentului, din 2004 și apoi din 2007, și după ridicarea restricțiilor de pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari în 2014, temerile privind o migrație masivă a romilor au declanșat comentarii despre care Muiznieks susține că sunt frecvent 'neinformate și provocatoare'.
'Media din Marea Britanie, Germania, Elveția, Italia și alte țări au avansat adesea cifre nefondate privind numărul real sau potențial de romi nou-veniți', a spus el.
Muiznieks a apreciat că nu a existat o 'invazie' a imigranților romi din Bulgaria și România de la ridicarea restricțiilor de piața muncii pentru cetățenii din cele două țări în câteva state UE.
'În Franța, de exemplu, se estimează că numărul de imigranți romi este de 15.000 până la 20.000, un număr stabil de la începutul anilor 2000. Anul trecut, în timpul unei vizite la o tabără de romi din Strasbourg, am fost informat că numărul total de romi de acolo este de circa 400 de persoane de câțiva ani', susține Muiznieks.
'A venit timpul ca politicienii și media să renunțe să mizeze pe temerile privind afluxuri masive de imigranți și să-i stigmatizeze pe romi în acest context', a adăugat el. 'În schimb ar trebui să utilizeze date obiective demografice și economice. Retorica rasistă ar trebui condamnată la cel mai înalt nivel și jurnalismul etic ar trebui promovat', a precizat comisarul CoE pentru drepturile omului.
O altă impresie falsă, a afirmat comisarul, este că imigranții romi abuzează de sistemele de securitate socială și că refuză sub orice formă să se integreze în societățile gazdă. 'Cu toate acestea, aceste percepții nu sunt susținute de fapte', a comentat el.
Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a precizat că imigranții intracomunitari, printre care și romii, realizează o contribuție netă în țările gazdă, plătind mai mult în taxe și impozite decât primesc în beneficii sociale.
Mai mult, adaugă Nils Muiznieks, în general sunt mai puțin predispuși să solicite asistență din partea serviciilor de șomaj și să primească beneficii familiale și legate de creșterea copiilor decât cetățenii nativi ai țărilor gazdă.
'Foarte important, diversitatea în rândul imigranților romi este adesea trecută cu vederea. Mulți romi lucrează și s-au integrat bine în noile lor țări gazdă', a mai apreciat Muiznieks.
