Proiectele româneşti pentru fonduri europene au început foarte târziu, negocierea regulilor cu instituţiile europene durând foarte mult, iar timpul pierdut este dificil de recuperat, a declarat vineri, la Iaşi, Carsten Rasmussen, şeful Unităţii pentru Romania, Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.
După vizita efectuată în judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi, Carsten Rasmussen a afirmat că se va întoarce la Bruxelles cu o opinie diferită, constatând că autorităţile locale au o motivaţie foarte puternică privind accesarea fondurilor europene, calitatea investiţiilor este foarte ridicată, iar oamenii au idei şi iniţiative.
"Tind să mă refer la aceste patru zile ca la un safari al fondurilor europene în regiunea de Nord-Est. A trebuit să îmi schimb opinia despre mai multe lucruri pe care credeam că le ştiu. Am văzut o motivaţie foarte puternică în toate zonele pe care le-am vizitat. Am văzut proiecte foarte bune şi unele nu la fel de bune, dar, în ansamblu, calitatea investiţiilor în această regiune este ridicată, oamenii au idei şi iniţiative. Există viaţă şi în afara Bucureştiului, am descoperit şi eu asta acum şi a fost o experienţă provocatoare", a declarat Carsten Rasmussen.
Conform oficialului CE, Iaşiul are pregătite de trei-patru ori mai multe proiecte decât fondurile disponibile.
"Printre punctele tari am văzut cât de bine pregătite sunt autorităţile din punct de vedere mental. Faptul că primarii şi echipele lor au fost capabile să-şi prezinte într-un mod clar şi articulat ideile şi propunerile tehnice pentru următoare perioadă face să pară foarte clar că au fost depuse eforturi foarte mari în a înţelege regulile europene şi cele româneşti în a găsi moduri ca acesta să funcţioneze. De exemplu, în întâlnirea de azi (vineri-n.r.) cu primarul Iaşiului (Mihai Chirica-n.r) am înţeles că sunt de trei, patru ori mai multe proiecte decât fondurile disponibile. Vrem să fim bombardaţi cu proiecte. Vrem ca oamenii să arunce cu proiecte înspre noi. Unele idei vor fi finanţate, altele nu. M-a impresionat cel mai mult modul de gândire, că toţi cei cu care ne-am întâlnit sunt foarte bine pregătiţi, că primarii vor să facă ceva", a declarat Carsten Rasmussen.
Acesta a punctat că deficienţele în pregătirea proiectelor nu ţin de autorităţile locale din regiunea de nord-est, menţionând că "punctele slabe pornesc din faptul că la nivel central programele au fost demarate foarte târziu".
"Punctele slabe nu au legătură cu zona de nord-est. Au legătură cu întreaga situaţie în care ne regăsim, aceea că toate proiectele româneşti au început foarte târziu, am petrecut foarte mult timp negociind regulile cu instituţiile europene şi cu autorităţile române. Timpul pe care l-am pierdut este dificil de recuperat, dar acesta este întreg contextul în care ne aflăm şi asta îngreunează şi mai mult încercarea beneficiarilor de a accelera totul, dar va trebui să facem acest lucru", a spus Rasmussen, răspunzând unei întrebări din partea AGERPRES.
Întrebat până când vor avea timp autorităţile să finalizeze proiectele din noul exerciţiu financiar, oficialul a replicat: "Aşa cum am spus, suntem în întârziere. Este deja al patrulea an al perioadei în care putem cheltui din fonduri. Dar, de fapt, avem timp până în 2020. În orice caz, în fiecare an, România primeşte un buget, există un timp clar stabilit pentru acel buget, prima mare ţintă pe care trebuie să o atingem este 2018, pentru POR", a mai spus Carsten Rasmussen.
O delegaţie a CE, condusă de Carsten Rasmussen s-a aflat vineri la Iaşi pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai autorităţilor locale pentru a dezbate probleme privind "Dezvoltare urbană - rolul Polului de creştere Iaşi în dezvoltarea regională: prezentare viziune/obiective strategice şi intenţii de proiecte pentru perioada 2014-2023; probleme întâmpinate şi soluţii propuse".
Totodată, delegaţia Comisiei Europene a luat parte şi la discuţiile din cadrul Consorţiului Naţional de Inovare, eveniment organizat la Iaşi de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.
