Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă intercontinentală și amenință oficial o bază NATO din Polonia. Varșovia a intrat în alertă maximă

Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze a anunţat joi, într-un comunicat, activarea "tuturor forţelor şi resurselor disponibile", inclusiv "avioane de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, sisteme de apărare terestră şi sisteme de recunoaştere radar", care au fost plasate în "stare de alertă maximă" în urma ultimelor atacuri ale Rusiei în Ucraina, relatează EFE.

Mesajul, publicat pe reţelele de socializare ale acestui organism militar, subliniază gravitatea situaţiei şi informează că "din cauza unui nou atac al Federaţiei Ruse asupra unor obiective situate, printre altele, în vestul Ucrainei, avioane poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian".

Ca măsură de precauţie, Comandamentul operaţional polonez a ordonat activarea unui număr nespecificat de escadrile de vânătoare.

"Obiectivul principal al acestor măsuri este garantarea securităţii în regiunile limitrofe zonelor (de la frontiera Poloniei cu Ucraina) în pericol" de a fi lovite de rachetele trase asupra Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri de la începutul războiului, conform acestuia.

Comandamentul operaţional polonez a asigurat că toate "forţele şi resursele din subordinea sa sunt pe deplin pregătite pentru un răspuns imediat".

Nu este prima oară când Comandamentul operaţional polonez este nevoit să reacţioneze în acest mod la atacurile Rusiei în Ucraina.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat luna trecută că Polonia şi alte ţări care se învecinează cu Ucraina sunt "obligate" să doboare rachetele ruseşti înainte ca acestea să intre în spaţiul lor aerian, deşi ministerul polonez de externe a clarificat ulterior că declaraţia lui Sikorski reprezenta o opinie personală şi nu poziţia oficială a guvernului de la Varşovia.

Cu câteva zile în urmă, la Radzikowo, în nordul Poloniei, a fost inaugurată oficial o bază militară americană echipată cu sisteme Aegis, destinate apărării împotriva rachetelor balistice. Împreună cu instalaţia similară de la Deveselu, în România, aceasta are sarcina de a detecta şi intercepta rachetele de croazieră pe teritoriul NATO.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat joi că baza de apărare antirachetă a SUA staţionată în Polonia se numără de mult timp printre ţintele prioritare ale forţelor armate ruse în cazul unui potenţial atac. Împreună cu alte acţiuni ale Washingtonului, deschiderea bazei de apărare antirachetă din Polonia creşte nivelul general de pericol nuclear, a afirmat Zaharova în briefingul său periodic de la MAE rus.

Sirenele aeriene care avertizează că urmează raid-uri sună în toată Ucraina, iar ultima hartă de alertă este roșie în toate regiunile țării.

Maria Zaharova a declarat, joi, că Rusia ar putea să lovească o bază militară importantă din Polonia, în condițiile în care regimul criminal de la Kremlin continuă să-și accentueze retorica escalatorie după lovitura cu ICBM.

E vorba de o bază din orașul polonez Redzikowo, pe coasta baltică a țării. Baza militară găzduiește rachete balistice americane și este parte a scutului NATO care are ca scop interceptarea de rachete.

„Având în vedere natura și nivelul amenințării pe care o reprezintă aceste instalații militare occidentale, scutul anti-rachetă polonez a fost adăugat pe lista de ținte prioritare pentru distrugere. Dacă va fi necesar, operațiunea poate fi făcută cu o gamă mare de armament de ultimă generație”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomației lui Putin.

Comentariile Mariei Zaharova sunt din conferința de presă în care a fost sunată și i s-a ordonat în direct să nu discute cu presa despre loviturile cu ICBM împotriva Ucrainei.

Cel puțin 26 de oameni au fost răniți, joi, după o lovitură a Rusiei împortriva orașului Krivoi Rog, orașul de origine al președintelui Zelenski. Anunțul a fost făcut de un oficial ucrainean, citat de CNN.

Serhi Lisak, șeful administrației militare regionale din Dnipropetrovsk, a spus că zece răniți au ajuns la spital și că două femei sunt în stare gravă – una dintre ele are tăieturi în zona capului, în timp ce a doua are o rană de șrapnel în zona abdomenului.

Lovitura a avriat serios o clădire administrativă și ale cinci blocuri de locuințe. Într-o postare pe Telegram, Lisak a făcut publice imaginile cu o clădire care pare că are acoperișul parțial prăbușit și cu o alta care a rămas fără geamuri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut primele declarații după ce Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală.

„Pe 21 noiembrie, Ucraina sărbătorește Ziua Demnității și a Libertății - comemorând cele două revoluții ucrainene și onorând ceea ce sunt cu adevărat ucrainenii. Astăzi, vecinul nostru nebun a arătat încă o dată cine este el cu adevărat și cum disprețuiește demnitatea, libertatea și viața umană în general. Și cât de frică îi este.

Îi este atât de frică încât folosește deja noi rachete. Și caută în întreaga lume alte locuri unde să găsească arme: fie în Iran, fie în Coreea de Nord. Astăzi a fost lansată o nouă rachetă rusească. Aceasta are toate caracteristicile - viteză, altitudine - unei rachete balistice intercontinentale.

În prezent, facem examinări. Este evident că Putin folosește Ucraina ca teren de testare. Este evident că lui Putin îi este frică atunci când alături de el există doar o viață normală. Când oamenii au pur și simplu demnitate. Când o țară pur și simplu vrea să fie și are dreptul să fie independentă.

Putin va face orice pentru a-și împiedica vecinul să scape de sub stăpânirea sa. Și le mulțumesc tuturor ucrainenilor, tuturor femeilor ucrainene, care apără Ucraina de acest rău - cu fermitate, curaj, forță. Și cu demnitate. Acesta este unul dintre principalele cuvinte despre Ucraina - demnitate. Și acesta este un cuvânt care probabil nu va mai fi folosit niciodată cu referire la Rusia”, a declarat președintele ucrainean.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe a fost sunată chiar în timpul unei conferințe de presă, iar o vocea misterioasă i-a spus la telefon să nu vorbească nimic despre atacul cu rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei.

În timp ce vorbea la conferință, Zaharova răspunde la telefon, iar microfonul la care vorbea a captat și sunetul din apelul telefonic:

It’s almost funny. During the press-conference today, a mysterious voice calls the speaker of ?? MFA & tells her to say nothing about ballistic missile strike against ?? Dnipro last night.

The press hears every word though.#StandWithUkraine pic.twitter.com/3krBKQEdkA

— olexander scherba?? (@olex_scherba) November 21, 2024

Maria Zaharova: Da, sunt în mijlocul conferinței de presă.

Voce la telefon: Masha, să nu faci vreun comentariu față de lovitura cu rachete balistice. Occidentalii deja au început să vorbească de ea.

Maria Zaharova: Da, în regulă, mulțumesc.

Întâmplarea vine în contextul în care rușii au menținut o tăcere misterioasă până acum pe subiect. Anterior, când a fost întrebat cu privire la acest lucru, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că nu are niciun comentariu de făcut.

Ucraina a lansat atacuri cu drone în trei regiuni din vestul Rusiei, conform oficialilor ruși de la ministerul apărării de la Moscova.

Ministerul rus al apărării a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” două drone ucrainene deasupra regiunilor Rostov și Volgograd, într-un atac de joi.

Guvernatorul regiunii Astrahan a anunțat și el că o alertă aeriană a fost activată în părțile nordice ale regiunii. Informațiile cu privire la sirenele din Astrahan vin după ce Ucraina a acuzat Rusia ce lansarea unui ICBM împotriva teritoriului său, joi.

Atacul Rusiei împotriva Dnipro ar putea fi o avertisment din partea regimului de la Kremlin că ar putea fi atacat și Kievul într-un mod similar, spune Mark MacCarley, general american în rezervă.

„Putem spune că Rusia a lovit mai întâi la Dnipro ca mesaj care sugerează că dacă Ucraina nu renunță la folosirea rachetelor ATACMS din SUA și a Shadow Storm din UK, Rusia va folosit același tip de ICBM și împotriva Kievului, capitala ucraineană”, a declarat MacCarley pentru CNN.

Aflat chiar în capitala ucraineană, general american a spus că sirenele se aud în oraș de la primele ore ale dimineții și că acestea au corespuns cu posibila lovitură cu ICBM împotriva Ucrainei.

„Într-un final, sirenele s-au oprit, dar oamenii încă fug în subsoluri și în parcări din beton pentru că sirenele pur și simplu creează o stare uriașă de frică. Asta își doresc rușii – să fie frică generală printre cei care trăiesc și supraviețuiesc”, a conchis generalul.

Rusia „încearcă să trimită un mesaj” Occidentului prin lovitura cu o ICBM, după o săptămână de escaladări constante și după ce Ucraina a lovit pentru prima oară teritoriul rus în profunzime folosind rachete cu rază lungă de acțiune.

Deși ICBM-urile pot transporta încărcătură nucleară și au fost dezvoltate pentru lovituri nucleare, atacul de joi dimineață împotriva Dnipropetrovsk a fost un atac convențional.

„În mod clar, ce au făcut rușii a fost să ia încărcătura nucleară de pe ICBM și să lanseze rachetă fie sub formă inertă, fără încărcătură, fie cu vreo formă de încărcătură convențională”, e de părere Malcolm Davis, analist senior la Australian Strategic Policy Institute, pentru CNN.

Folosirea acestui tip de rachetă ar putea avea în spate intenția de a trimite un semnal Occidentului.

„Încearcă să ne trimită un mesaj, să ne spună nouă, Occidentului - «Priviți, folosirea acestor rachete Shadow Storm și ATACMS lovește în interesele critice ale Rusiei»”, a mai spus Davis.

E important, însă, ca Ucraina și aliații săi să nu dea înapoi în fața statului agresor.

„Dacă e vorba, într-adevăr, de un semnal, pentru ca Occidentul să dea înapoi după o amenințare implicită cu arma nucleară, dacă noi chiar dăm înapoi, atunci rușii vor continua să facă asta, din nou și din nou”, a concluzionat el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu are nimic de spus” în legătură cu acuzația Ucrainei că Rusia a lansat pentru prima oară o ICBM împotriva sa.

„Asta e o întrebare pentru armata noastră”, a declarat Peskov.

Ukrainska Pravda scrie că ICBM-ul folosit de ruși pentru a lovi teritoriul din zona Niprului este o rachetă de tip „Rubej”, o armă care poate fi folosită inclusiv pentru bombardamente nucleare.

Pe lângă rachetele cu rază lungă Kinjal a fost, de asemenea, testat pentru prima dată prototipul rachetei cu rază medie de acţiune RS-26 ,,Rubej”, pe care presa din Rusia o specula de mai mult timp.

Acest nou tip de rachetă cântăreşte între 40 şi 50 de tone, poate purta încărcătură nucleară şi ar fi fost lansat din regiunea Astrahan de la Marea Caspică, la peste 900 de kilometri de linia frontului, deşi raza de acţiune este estimată a putea ajunge până la 6000 de kilometri.

Conform Defence Express, Rs-26 Rubej este creat pentru bombardamente nucleare, iar dezvoltarea ei s-a realizat în secret, pentru că ea încălca tratatul pentru non-proliferare nucleară.

Dezvoltarea ar fi început în 2006.

Pe lângă ICBM-ul lansat din Astrahan, rușii ar mai fi folosit și o rachetă aerobalistică Kh-47M2 „Pumnal”, lansată de pe un avion MiG-31K, din regiunea Tambov, și șapte rachete de croazieră de tip Kh-101, de pe bombardiere strategice Tu-95MS.

Dacă acuzația armatei ucrainene, conform căreia Rusia a folosit o ICBM pentru a lovi teritoriul său, e adevărată, ar fi prima folosire a acestui de tip de armă de către statul agresor de când a început războiul din Ucraina, conflict care durează deja de peste 1.000 de zile.

Ea vine, de asemenea, într-o săptămână în care Ucraina, dar și aliații săi occidentali, au trecut printr-o schimbare radicală de politică față de război.

Duminică, președintele SUA, Joe Biden, a autorizat guvernul de la Kiev cu folosirea rachetelor ATACMS cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din profunzimea teritoriului Rusiei.

Ca răspuns, rușii și-au actualizat doctrina nucleară pentru a trata statele care ajută Ucraina ca „posibile co-beligerante” și, deci, posibilă țintă a unui atac nuclear.

Ucraina nu a zăbovit prea mult în folosirea armamentului după primirea autorizației din partea UK și SUA. Armata ucraineană a folosit și rachetele americane de tip ATACMS, dar și rachetele britanice Storm Shadow împotriva unor ținte din Rusia.

O rachetă balistică intercontinentală este o armă cu rază lungă de acțiune care este lansată la viteze mari și ajunge în zona spațiului sub-orbital al planetei după care reintră în atmosfera terestră pentru a se îndrepta spre țintă.

Se consideră că ICBM-urile au o rază minimă de 5.500 de kilometri, însă unele versiuni pot ajunge chiar mai departe – la peste 9.000 de kilometri distanță, conform Centrului pentru Controlul Armelor și Non-Proliferare.

ICBM-urile pot fi lansate din silozuri statice sau din vehicule de lansare. De asemenea, ele pot avea combustibil lichid sau solid – cele cu combustibil solid sunt considerate mai periculoase pentru că pot fi mutate și lansate mult mai rapid decât cele pe bază de combustibil lichid.

Prima rachetă balistică intercontinentală a fost lansată în 1957 de fosta Uniune Sovietică. SUA a făcut prima sa lansare în 1959.

Armata ucraineană a acuzat, joi, Rusia că a atacat orașul Dnipro cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), un tip de rachetă folosit pentru atacuri de mare anvergură pe teritorii foarte depărtate de locul lansării rachetei. ICBM-urile au fost dezvoltate, în principal, pentru a fi folosite ca purtătoare de încărcătură nucleară.

„O rachetă balistică intercontinentală a fost lansată din regiunea Astrahan a Federației Ruse”, a transmis aviația ucraineană într-un comunicat.

În declarația armatei ucrainene nu se precizează ce fel de ICBM a lansat Rusia, iar conform jurnaliștilor CNN, informația nu a putut fi verificată pentru moment.

Armata ucraineană a mai precizat că și o rachetă Kinjal X-47M2 a mai fost lansată alături de alte șapte rachete de croazieră în atacul împotriva orașului Dnipro. Conform acesteia, toate rachetele de croazieră au fost interceptate și distruse înainte să-și lovească țintele.

„Celelalte rachete nu au provocat consecințe semnificative”, se mai arată în comunicat.