„Avere uriașă", din anul 1600, găsită ascunsă în biserica germană unde a predicat Martin Luther

Patru pungi cu monede ascunse în jurul anului 1640, cu o valoare „mult mai mare decât câștigul anual al unui meșteșugar”, au fost găsite într-o statuie dintr-o biserică gotică din Germania, potrivit Live Science.

Restauratorii de la biserica Sfântul Andrei, o cunoscută biserică gotică din Eisleben, în landul Saxonia-Anhalt, au descoperit în mai 2022 o „adevărată avere” ascunsă în piciorul unei statui vechi de aproape 400 de ani. Descoperirea a fost anunțată oficial în noiembrie 2024.

Tezaurul – patru pungi cu 816 monede din secolul al XVII-lea – a fost probabil ascuns în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618–1648), o perioadă marcată de conflicte religioase și politice. Soldații suedezi, care frecvent jefuiau regiunea, ar fi determinat ascunderea comorii.

O comoară ascunsă în vreme de război

Potrivit lui Ulf Dräger, curator și șef al Cabinetului Monetar de Stat din Saxonia-Anhalt, punga cu monede a fost găsită într-o cavitate a unei statui din piatră de gresie, parte a unui epitaf dedicat unei contese și unui conte.

„Este un miracol că această comoară nu a ieșit la lumină mai devreme,” a declarat Dräger. Deși valoarea exactă a tezaurului nu a fost încă stabilită, curatorul a subliniat că „este o avere uriașă, mult mai mare decât câștigul anual al unui meșteșugar.”

Cea mai valoroasă monedă de aur, cunoscută sub numele de „înger de aur”, era împachetată în hârtie și etichetată, sugerând că banii aparțineau tezaurului bisericii. „Nu este vorba despre donațiile obișnuite de duminică,” a explicat Dräger, ci despre venituri adunate din servicii speciale, precum nunți, botezuri și înmormântări.

Comoara includea, pe lângă ”moneda înger de aur”, alte monede de aur, ducați și ducați dubli, monede de argint, taleri, jumătăți de taleri și sferturi de taleri și peste 800 de monede mici din cupru.

Tezaurul a fost ascuns într-o perioadă dificilă pentru Eisleben. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, soldații suedezi au devastat orașul, cerând sume mari de bani și hrănire obligatorie din partea localnicilor. Între 1628 și 1650, Eisleben și-a pierdut aproape jumătate din populație, orașul devenind un simbol al ororilor războiului.

Pentru a înțelege contextul economic, un miner de succes din secolul al XVII-lea câștiga aproximativ 1 taler (echivalentul a 24 de pennny) pe săptămână. O liră de unt costa 3 penny, iar doi heringi costau 2 penny.

Valoare istorică remarcabilă

Pierderea acestui tezaur a fost, probabil, o tragedie la acea vreme, dar descoperirea sa reprezintă un „mărturie istorică semnificativă” pentru Eisleben și Saxonia-Anhalt, a explicat Dräger.

Începând cu 1561, Eisleben dispunea de un fond comun, numit „Aerarium Pastorale,” destinat sprijinirii financiare a pastorilor și formării teologilor. „Este posibil ca acest tezaur să fi făcut parte din acel fond,” a adăugat el.

Monedele vor fi analizate individual și documentate online, iar rezultatele vor fi expuse la Muzeul de Artă Moritzburg din Halle și la biserica Sfântul Andrei.

„Este o mare șansă ca Parohia Protestantă Lutherstadt Eisleben să fi decis să împrumute monedele muzeului, astfel încât să poată fi efectuate cercetări,” a concluzionat Dräger.