Liderii extremei drepte s-au solidarizat cu Marine Le Pen, după ce a fost condamnată luni pentru delapidare de fonduri și i s-a interzis să mai candideze la alegerile prezidențiale din Franța. A fost momentul ideal pentru politicieni precum Viktor Orban, Geert Wilders sau Matteo Salvini să se victimizeze și să se folosească de cazul politicianei din Franța ca să susțină că politicienii mainstream încearcă să submineze agenda naționalistă prin fabricarea de dosare politice, relatează BBC.
Însă pentru Le Pen condamnarea ar putea pune capăt ambiției ei de a ajunge președintele Franței. De altfel, era preferata alegătorilor în sondajele din prezent, iar scrutinul prezidențial va avea loc peste doi ani. Ea susține că este nevinovată și a anunțat că va face apel la decizia instanței.
Liderii extremei drepte, eșichier politic care ia avânt în aproape toată Europa, o consideră pe Le Pen drept „una din gașcă” deși nu sunt de acord în toate privințele. Premierul Viktor Orban a fost primul care și-a arătat solidaritatea cu Marine Le Pen într-un mesaj scurt, dar la obiect, pe X: „Je suis Marine”, a scris liderul de la Budapesta.
Liderii extremei drepte strâng rândurile
Liderul populist Geert Wilders, președintele celui mai mare partid din Olanda, a scris pe X că este sigur că Le Pen va câștiga la apel și a subliniat că ea trebuie să devină următorul președinte al Franței.
I am shocked by the incredible tough verdict against @MLP_officiel. I support and believe in her for the full 100% and I trust she will win the appeal and become President of France.
— Geert Wilders (@geertwilderspvv) March 31, 2025
Și vicepremierul italian Matteo Salvini a scris pe rețelele sociale: „Nu suntem intimidați. Cu toată viteza înainte, prietenă”.
„Cei care se tem de judecata alegătorilor, deseori caută validarea în instanțe. în Paris, Marine Le Pen a fost condamnată și vor să o scoată din viața politică”, a mai scris el, iar ulterior a postat o poză cu el și cu Le Pen însoțită de hashtagul „JeSoutinesMarine”.
#JeSoutiensMarine@MLP_officiel pic.twitter.com/RtQM3ov0pP
— Matteo Salvini (@matteosalvinimi) March 31, 2025
De asemenea, și liderul spaniol Santiago Abascal, președintele partidului de extremă dreaptă VOX, și-a arătat solidaritatea cu Marine Le Pen și a sugerat că este vorba de un dosar politic.
„Nu vor reuși să închidă gura poporului francez”, a scris el pe X.
No conseguirán callar la voz del pueblo francés. pic.twitter.com/Ek9nemw6WK
— Santiago Abascal ?? (@Santi_ABASCAL) March 31, 2025
Instanțele franceze neagă că ar fi politizate. Judecătorii spun că este datoria lor să deservează justiția. Însă suspiciunea că tribunalul care a condamnat-o pe Marine Le Pen a fost părtinitoare a rămas printre susținătorii ei, care cred că scopul final al instanței a fost să-i blocheze candidatura la alegerile prezidențiale.
Reacția lui Donald Trump
Nici Kremlinul n-a fost lipsit de reacție. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, s-a arătat dintr-o dată interesat de democrație, notează BBC, declarând că „situația lui Marine Le Pen reprezintă o încălcare a normelor democratice”.
În mai multe țări europene, sistemele legale par prinse la mijloc în această epocă a diviziunii și suspiciunilor din societate, lucru de care profită atât politicienii populiști, cât și detractorii lor: fiecare parte se acuză că folosește justiția pentru a-și proteja interesele politice. BBC dă ca exemplu Franța, România, Ungaria și Statele Unite.
Donald Trump a declarat că condamnarea lui Le Pen este „o chestiune foarte importantă”.
„Le Pen a fost interzisă pentru cinci ani și ea era în fața celorlalți candidați. Pare similar cu această țară, foarte similar”, a spus președintele american la Casa Albă.
Președintele SUA a avut și el probleme cu legea înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. La acea vreme, Trump i-a atacat pe toți cei implicați în dosarele împotriva lui, iar acum că a ajuns din nou la Casa Albă este acuzat că se folosește de justiție ca să se răzbune pe adversarii lui politici.
Moștenitorul lui Le Pen
Marine Le Pen este emblematică pentru extrema dreaptă naționalistă din Franța: este printre politicienii cu cea mai mare notorietate din țară, dar și printre cei mai populari, după ce a cucerit cu discursul ei anti-woke, anti-migrație, Franța pe primul loc (France First n.red).
Însă indiferent de soarta ei politică, partidul pe care îl conduce are numai de câștigat, scrie BBC, cu atât mai mult cu cât alegătorii acestui partid sunt furioși că li s-a „furat” oportunitatea de a pune ștampila pe candidatul lor.
Deja se întrevede și „moștenitorul” lui Marine Le Pen. În vârstă de 29 de ani, popularul preşedinte al partidului de extremă dreapta Adunarea Naţională, Jordan Bardella, se vede propulsat ca potenţial candidat la scrutinul prezidenţial francez din 2027.
