"Donald Trump al Croației" este pe cale să câștige cel de-al doilea mandat prezidențial

Croații își aleg, duminică, președintele, iar favoritul scrutinului este Zoran Milanović, actualul deținător al funcției și un critic al Uniunii Europene și al NATO, scrie Politico.

Milanović, care a fost prim-ministru înainte de primul său mandat prezidențial, este numit frecvent "Donald Trump al Croației", fiind catalogat de presa internațională și de adversari drept un populist cu accente ultranaționaliste.

Este cel mai popular politician din țară, cele mai recente sondaje atribuindu-i 39% din intențiile de vot înainte de alegerile din 29 decembrie.

Este de așteptat ca Milanović să iasă duminică pe primul loc, chiar dacă nu-și va putea adjudeca victoria completă imediat. 

Ca și România, Croația a avut în 2024 un „super an electoral”, scrutinul prezidențial din 29 decembrie fiind precedat de alegerile parlamentare anticipate din luna aprilie și de scrutinul pentru Parlamentul European din luna iunie.

Ce se întâmplă în Croația pe 29 decembrie

În cazul foarte probabil în care niciun candidat prezidențial nu obține majoritatea absolută, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 12 ianuarie.

Dacă în cele din urmă, în turul 2, Zoran Milanović va obține cel de-al doilea mandat prezidențial, țara va cunoaște o accentuare a diviziunilor politice și sociale, estimează Politico.

Chiar dacă rolul de președinte este în mare parte unul ceremonial în Croația, din funcția respectivă Milanović va continua să-i fie precum un ghimpe în coaste rivalului său politic, prim-ministrul Andrej Plenković.

În sondaje, Milanović este urmat de Dragan Primorac (24%), candidatul Uniunii Creștin-Democrate (HDZ) a președintelui Plenković.

Cei doi ar urma să se confrunte în runda finală, pe 12 ianuarie.

Alegerile prezidențiale din Croația, marcate de disputa președinte-premier

Campania electorală din Croația fost dominată de animozitatea dintre președintele Milanović și prim-ministrul Plenković, remarcă Politico.

Milanović, un critic acerb al UE și NATO și care l-a descris pe Plenković drept „dictator”, a încercat să profite de seria de scandaluri în urma cărora mai muți miniștri din partidul premierului au demisionat sau au fost demiși, fiind acuzați de corupție.

De asemenea, președintele a spus despre șeful guvernului că ar fi „controlat de la distanță de Bruxelles” și „omul de serviciu” al Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Precum Trump în SUA, Milanović a făcut din problema imigrației o temă politică principală și a acuzat partidul de guvernământ de gestionarea defectuoasă a acestui fenomen.

Plenković, la rândul său, a încercat să impună ideea că votul prezidențial este unul despre viitorul Croației în UE.

„Milanović este un cancer al politicii croate”, a spus Plenković, îndemnându-i pe alegători să voteze candidatul partidului său, Dragan Primorac.

„Diferența dintre el și Milanović este destul de simplă. Milanović ne conduce spre est, iar Primorac ne conduce spre vest”, a adăugat el.

Președintele și premierul din Croația, pe poziții opuse față de sprijinul pentru Ucraina

Președintele și premierul Croației sunt profund divizați în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.

Plenković susține ajutorul militar pentru Kiev, în timp ce Milanović s-a pronunțat împotriva sprijinului și a criticat sancțiunile occidentale la adresa Rusiei. În octombrie, el a blocat participarea soldaților croați la misiunea NATO de sprijin pentru Ucraina.

Dacă Primorac se va confrunta cu Milanović în turul al doilea, majoritatea observatorilor se așteaptă ca președintele să câștige.

„Primorac nu este suficient de carismatic. Cred că este cam prea sofisticat în unele dintre dezbateri”, a declarat Ivan Grdešić, profesor de științe politice la Universitatea Libertas International și fost ambasador al Croației în Regatul Unit și în Statele Unite.