Urmează sau nu o criză economică în 2025. Care sunt semnalele de alarmă

Anul 2025 se conturează ca fiind unul provocator din punct de vedere economic, avertizează Alexandru Chirilă în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN. Specialistul a explicat că există mai mulți factori care prevestesc o posibilă criză, iar scenariile pot varia de la un "soft landing" economic până la o recesiune severă.

Semnale de alarmă din industria auto și sectorul de lux

„Estimăm niște modificări în ratele șomajului, cu triggere clare din industria auto. În ultimele luni, Volkswagen a închis câteva fabrici în Germania și a anunțat concedieri masive de zeci de mii de angajați. Totodată, raportările din trimestrul patru ale unor giganți precum LVMH, Dior și Gucci indică scăderi semnificative ale vânzărilor, în special în Asia. Aceste industrii sunt esențiale pentru creșterea economică, iar diminuarea consumului populației pe industria de lux și industria auto generează dezechilibre anticipate, bineînțeles, în funcție de ce se va întâmpla și cu inflația", a declarat Alexandru Chirilă.

Inflația și dobânzile: un nou ciclu economic

România se confruntă cu o inflație ridicată, de aproximativ 4%, cea mai mare din Uniunea Europeană. „Economia românească a demonstrat o reziliență remarcabilă în acest ciclu economic. Creșterile salariale din sectorul public și privat au compensat parțial efectele inflației, dar marjele de profit ale antreprenorilor au scăzut. BNR a reușit să stabilizeze situația printr-o politică a dobânzilor ridicate, menținute la 7% pentru o perioadă îndelungată, evitând astfel o criză economică zonală", a explicat Chirilă.

Totuși, scăderea dobânzilor anunță două posibile scenarii economice:

În primul rând, un nou "spike" al inflației. „Dacă scăderea dobânzilor stimulează din nou consumul din credite, inflația poate crește rapid. Într-un astfel de context, băncile centrale vor fi nevoite să majoreze dobânzile din nou, ceea ce poate prăbuși economia. Aceasta este o situație similară cu cea din 2008, când reducerea dobânzilor în 2007 a dus la criza economică din septembrie 2008", a avertizat specialistul.

Al doilea scenariu este un „soft landing” economic. „Dacă dobânzile scad treptat, iar inflația revine spre ținta de 2%, ne putem aștepta la o creștere economică lentă, în jur de 1-2% din PIB. Acest scenariu este cel mai favorabil, fără creșteri semnificative ale șomajului sau scăderi ale veniturilor", a precizat Chirilă.

Problemele Germaniei: un semnal pentru întreaga Uniune Europeană

„Germania, motorul economic al Uniunii Europene, traversează deja mai multe trimestre fără creștere economică. Creșterea șomajului este cauzată de scăderea vânzărilor companiilor, care sunt obligate să reducă costurile. Angajații sunt primii afectați, fie prin reducerea salariilor, fie prin concedieri. Pe termen lung, această strategie duce la scăderea productivității, iar redresarea economică poate dura până în 2027-2029", a mai explicat Alexandru Chirilă, în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.