Raportul "Atitudini şi valori de tip progresist în România", publicat zilele acestea de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung, a fost realizat de trei profesori universitari, potrivit adevarul.ro.
Dacă în 1990 valoarea indicatorului mortalităţii infantile era cu 25% mai mare în rural, comparativ cu urbanul, acum este cu 50%, la fel şi rata de abandon şcolar, aceasta din urmă atingând 5,5%, cea mai mare din UE, unde media este de 1,2%.
Eşecul modelului de dezvoltare românesc e ilustrat de datele referitoare la deprivarea socială şi materială a tinerilor. România se plasează pe ultimul loc, cu 24% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani, cu un nivel de trai scăzut, faţă de 7% la nivel european.
Indicele de deprivare socială şi materială al UE, explică autorii, exprimă proporţia persoanelor care nu-şi pot acoperi 5 din 13 nevoi de bază ale vieţii considerate indispensabile unui trai decent: plata chiriei sau a întreţinerii, utilizarea automobilului, accesul la internet, două perechi bune de pantofi, activităţi regulate de petrecere a timpului liber, ieşitul în oraş cu familia şi prietenii sau cumpărarea de haine noi, din cauza lipsei banilor.
O proporţie covârşitoare din populaţie consideră că duceau o viaţă mai bună în comunism: 78,7% dintre cei chestionaţi declarând că înainte de 1989 era mai bine în termeni de siguranţă a locului de muncă, 73,2% în termenii disponibilităţii locuinţelor şi 68,7% în termenii egalităţii între oameni.
Cei care apreciază cel mai puţin comunismul sunt cei născuţi după 1962. Cercetarea mai arată că cei născuţi după 1987 şi care nu au experimentat aproape deloc viaţa în perioada comunistă continuă să vadă perioada respectivă ca fiind mai bună decât cea prezentă.
