Inovația în multiple domenii de activitate, susținută prin investițiile masive în cercetare și știință derulate în ultimii ani, reprezintă un progres major pentru economie și societate. Însă toate noile descoperiri trebuie dublate de infrastructură și sisteme funcționale, de politici publice adecvate și de cadre de reglementare fundamentate pe cele mai recente cercetări științifice, precum și de accesul pe scară largă la cele mai noi date, care să asigure informarea populației. Altfel spus, de democratizarea accesului la inovație. Aceasta este principala concluzie a celei de-a 5-a ediții a conferinței “Rolul inovației în reducerea riscurilor, cu impact asupra economiei și societății”.
Abordarea de reducere a riscurilor, care implică schimbări fundamentale de comportamente cu impact pozitiv pe termen lung pentru societate și economie, prin strategii publice sustenabile care să recunoască impactul factorilor de risc și să urmărească reducerea acestora a fost una dintre temele centrale ale evenimentului.
Astfel, în toate domeniile de activitate, de la inovație sau inteligență artificială în domeniul academic, în cel al tehnologiilor și echipamentelor medicale, în sectorul bunurilor de larg consum sau în domeniul ambalajelor, este nevoie de popularizarea pe scară largă a celor mai recente inovații, de eliminarea decalajelor de informare în rândul societății, de schimbări legislative și sisteme de reglementare solide, care să susțină reducerea impactului pe termen lung, au concluzionat participanții la conferință.
Impactul și etica A.I.
Inteligența artificială (A.I.) a transformat deja radical comportamentele sociale și numeroase domenii de activitate, atât în sistemele publice, cât și în cadrul organizațiilor private. Asistăm la o schimbare majoră de paradigmă, iar organizațiile care nu au o politică permanentă de învățare nu vor supraviețui în acest mediu dinamic, a declarat în cadrul conferinței Matthew Wemyss, Assistant School Director, Strategy and Development Lead, în cadrul Cambridge School of Bucharest.
Cel mai mare risc în privința utilizării inteligenței artificiale este însă lipsa de informare privind interacțiunea în siguranță cu tehnologiile A.I., a subliniat acesta. Astfel, este nevoie de metodologii eficiente care să prevină dezvăluirea și introducerea datelor confidențiale în platformele A.I., pentru o utilizare etică și eficientă a acestora. „Mai mult acces la date și tehnologie, dar într-un mod etic” - a subliniat și Nikola Dabic, Senior Country Manager pentru România & Moldova, Medtronic, evidențiind rolul politicilor de reglementare în ceea ce privește protecția datelor și folosirea etică a noilor tehnologii. Inteligența artificială a devenit fundamentală în valorificarea și sprijinirea activității umane, însă nu poate primi rolul de a decide în locul omului, iar de aceea judecata umană și decizia finală trebuie să aparțină profesioniștilor, a mai reliefat acesta.
Accesul pe scară largă la inovație trebuie să fie bazat pe nevoi reale
Democratizarea accesului la cercetare științifică, care conduce la identificarea de nevoi concrete, neadresate ale populației și corelarea acestuia cu dezvoltarea de soluții sustenabile și de cadre de reglementare eficiente este esențială pentru reducerea riscurilor, cu impact major pentru economie și societate, au evidențiat specialiștii prezenți la dezbatere.
Răspunsul la întrebarea “cum parcurgem drumul de la identificarea unei nevoi la punerea unei soluții adecvate pe piață?”, este unul important pentru adresarea nevoilor reale ale populației, a spus Dr. Elena Ovreiu, CEO & co-fondator al hub-ului de inovație BIOdissey. Implicarea specialiștilor în tehnologie și în identificarea nevoilor poate schimba radical industriile și societatea, iar de aceea avem nevoie de politici publice adecvate și de colaborare între specialiști, mediul academic și industrie pentru a construi împreună un viitor bazat pe inovație în România.
Și în domeniul tutunului și al consumului de nicotină, care traversează o perioadă de transformare accelerată și de tranziție la produse inovatoare, care nu implică arderea tutunului, democratizarea științei și inovației, combaterea dezinformării și a miturilor și oferirea de soluții și alternative viabile pe termen lung reprezintă cheia spre reducerea riscurilor, au subliniat atât reprezentanți ai mediului academic cât și ai mediului privat prezenți la eveniment.
Cu fundamente științifice solide, multiple investiții și centre de cercetare în Europa, Asia sau SUA avem acum pe piață produse cu nicotină care nu implică arderea, precum produsele care încălzesc tutunul, produse de vapat și produse moderne pentru uz oral (pliculețe cu nicotină). De asemenea, dispunem de un volum din ce în ce mai ridicat de dovezi științifice independente care atestă potențialul de risc redus al acestor produse. Pentru ca acestea să își atingă, într-adevăr, potențialul de risc redus pentru consumatori și societate, este nevoie însă de reglementarea adecvată a acestor produse și de informarea consumatorilor adulți despre accesibilitatea acestora pe piață, a subliniat Dr. Hugo Tan, Global Medical Officer în cadrul BAT. Totodată, modelele unor țări precum Japonia, Suedia, SUA sau Marea Britanie, care au implementat politici eficiente de reducere a riscurilor și au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea numărului de fumători sunt relevante în replicarea de modele funcționale pe termen lung, a mai reliefat Dr. Hugo Tan.
Suedia, care încurajează de câteva decenii utilizarea snus-ului (pliculețe cu tutun pentru uz oral), ca alternativă la fumat, în locul interzicerii complete a consumului sau a terapiilor de substituție, care s-au dovedit a fi ineficiente, este astăzi prima țară din Europa care se apropie de statul de prima țară „nefumătoare” din lume cu un prag care se apropie de 5%, după ce majoritatea fumătorilor au renunțat la țigările tradiționale în favoarea snus-ului.
În contextul în care țările europene își propun ca sub 5% din populație să devină nefumătoare, criteriul esențial pentru punerea în practică a acestui obiectiv este dezvoltarea de sisteme – suport care să susțină această ambiție, a declarat Ognjen Brborovic, profesor în cadrul Facultății de Medicină la Universitatea Zagreb.
Inovația și eforturile continue și corelate, esențiale în schimbarea comportamentelor
Schimbarea pe termen lung a comportamentelor, care să genereze un impact larg social, nu se poate petrece brusc și fără acțiuni corelate, fundamentate tehnic și științific între specialiști, mediul privat, cel academic și autoritățile de reglementare, au transmis la unison specialiștii participanți la conferință. De aceea, informarea, înțelegerea riscurilor potențiale atât de către autoritățile de reglementare cât și de consumatori, dar și a soluțiilor disponibile pe piață, împreună cu asigurarea infrastructurii și cadrului necesar pentru a genera schimbări în bine pe termen lung, sunt aspecte prioritare.
„În domeniul ambalajelor, este nevoie de inovație continuă, este nevoie să schimbăm comportamente. Însă toate acestea trebuie susținute de schimbări legislative, pentru a reduce impactul și riscurile către consumatori pe termen lung”, a subliniat și Alin Vișan, Legal Director în cadrul Maspex.
Corelarea nevoilor reale ale populației cu punerea la dispoziție a inovațiilor disponibile azi, împreună cu metode de sprijin adecvate și cu un cadru de informare și reglementare eficient sunt fundamentale pentru schimbarea unor obiceiuri de consum înrădăcinate și obținerea de rezultate sustenabile pe termen lung, au mai reliefat numeroșii specialiști prezenți la eveniment.
