Antena 3 CNN Actualitate Social Gheorghe Piperea: "Recensământul 2022 poate fi anulat, iar banii cheltuiți - trecuți la "pierderi", ca izoletele"

Gheorghe Piperea: "Recensământul 2022 poate fi anulat, iar banii cheltuiți - trecuți la "pierderi", ca izoletele"

Georgiana Adam
7 minute de citit Publicat la 14:48 14 Iun 2022 Modificat la 15:04 14 Iun 2022
gheorghe piperea recensamant
Gheorghe Piperea: "Recensământul 2022 poate fi anulat, iar banii cheltuiți - trecuți la "pierderi", ca izoletele" Sursa foto: Agerpres/freeimages.com

Potrivit acestuia, ordonanţa de urgenţă privind organizarea recensământului a fost publicată în Monitorul Oficial, sub semnătura fostului premier Ludovic Orban, la o săptămână distanţă de momentul demiterii guvernului pe care îl conducea.

Conform Constituției, spune Piperea, un guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență sau acestea pot fi declarat în totalitate neconstituționale.

În plus, raționamentul că Recensământul 2022 ar putea fi anulat a fost acceptat valabil chiar de purtătorul de cuvânt al INS, mai susţine avocatul Gheorghe Piperea.

Gheorghe Piperea: "Acest raționament a fost acceptat chiar de purtătorul de cuvânt al INS"

"Am fost (...) la o emisiune pe teme de interes comun și curent. 

Am vorbit despre recensământul digital și despre pericolele digitalizării – jurnaliștii de la postul public au fost curioși (sau, după caz, stârniți) în legătură cu conținutul unor postări ale mele relative la riscurile de a vă pune la dispoziția unor persoane sau instituții rău-voitoare datele cu caracter personal, date pe care INS vi le culege lunile astea sub masca unui neutru și obișnuit recensământ al persoanelor și al locuințelor. 

Printre altele am atras atenția (...) că OUG nr. 19/2020 privind organizarea recensământului a fost publicată în Monitorul oficial, sub semnătura ex-premierului Ludovic Orban, în data de 12 februarie 2020, la 7 zile distanță de momentul demiterii în Parlament a guvernului Orban 1 (5 februarie 2020). 

Potrivit Constituției, un guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență. Actul normativ care reglementează recensământul poate fi declarat în totalitate neconstituțional. 

Cum se ajunge la asta? Simplu: orice persoană amendată pentru că nu s-a (auto)recenzat poate ataca procesul verbal de contravenție în instanță, unde va cere sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate, pe acest motiv, al uzurpării calității oficiale de premier al României de către L. Orban.

Dacă vor fi o mie de astfel de dosare, vor fi o mie de șanse de anulare a OUG nr.19/2020. 

Dacă vor fi 10 mii de dosare de acest fel, vor fi 10 mii de astfel de șanse. Iar CCR va putea constata neconstituționalitatea acestei OUG pe motivul extrinsec al limitării atribuțiilor guvernului demis. 

De aceea, întregul recensământ poate fi anulat (iar banii cheltuiți pot fi trecuți la "pierderi" din exploatare, la fel ca izoletele, ventilatoarele, măștile neconforme și geandurile - cruce ale lui Arafat). 

Acest raționament a fost acceptat ca fiind (teoretic) valabil chiar de purtătorul de cuvânt al INS, prezent în emisiune. 

Am mai spus și că povestea cu prelucrarea statistică a datelor cu caracter personal și cu distrugerea după 3 luni de la finalizarea recensământului nu stă în picioare, la fel cum nu stă în picioare povestea cu "siguranța" lor, pe motiv că le-ar păzi bine STS (serviciu secret care, de altfel, s-a ocupat f f bine și de alegeri din 2019 încoace – atât de bine încât a ieșit din urna figitală de fiecare dată cine trebuie - și de cifrele pandemiei). De ce nu stă în picioare? 

Unu – datele nu se transformă imediat în statistică, ci numai după multe luni de zile de la colectare, timp în care pot fi vizualizate de Banca Mondială (proprietarul softului), de UE, de industria pharma, de big tech etc. și pot fi atacate de hackeri (s-a văzut ce sigure sunt serverele autorităților la ultimul atac al hackerilor ruși …). 

Doi – distrugerea datelor culese se realizează nu în trei luni de la colectare, ci în trei luni de la finalizarea recensământului, planificată pentru 31 iunie 2023. Până atunci toate aceste date brute sunt la dispoziția cui are interes. 

Trei – pe lângă chestia cu codul QR, care a cules date medicale și de tot felul de alte naturi de la cca 11 milioane de cetățeni, acum recensământul va culege și mai multe astfel de date (unele coicidente cu cele culese deja pe codul QR). 

Sunt deja 11 milioane de autorecenzați (mă rog, cifra este cu mult exagerată, la fel cum au fost exagerate/măsluite și cifrele plandemiei). 

Așa că gestionarii de baze de date, care oricum vă știau mai bine decât vă știți voi înșivă, vor avea acum și mai mult surplus comportamental de la voi, suficient pentru a vă construi un avatar digital aproape de 100% completitudine. Creatura aceea digitală, copia vostră rea, va ajunge să vă ia locul. Va decide în locul vostru. 

Gheorghe Piperea: "Amânați cât puteți digitalizarea completă a omului normal"

De aceea este important ca, atunci când puteți, să reduceți această recoltă și să amânați cât puteți digitalizarea completă a omului normal. 

Este lupta pentru ceea ce este în interiorul vostru – nu îi lăsați să vă golească pe dinăuntru, căci vă vor umple cu ei înșiși.  

Notă suplimentară: Ghidul European Data Protection Board de aplicare a Directivei privitoare la protecția datelor cu caracter personal (GDPR) arată, la pct. 16, că este improbabil ca o autoritate publică să se bazeze pe un consimțământ real și informat al persoanei fizice la procesarea unor date cu caracter personal întrucât, oridecâteori un colector, gestionar sau controlor de astfel de date face parte dintr-o autoritate publică, între funcționar și persoana fizică – simplu particular există un clar dezechilibru de putere (imbalance of power), care îl împiedică pe simplul particular să refuze să își dea acest consimtământ sau să aleagă alternative realiste la colectarea și stocarea datelor sale cu caracter personal. 

Dacă refuzul consimțământului este sancționat cu amenzi, este evident că simplul particular nu are de ales între a da sau a nu da acele informații cu caracter personal, ci între a fi sancționat sau nu. 

Este exact ceea ce s-a întâmplat atâta amar de vreme în cazul testelor pisiar și al certificatului "sanitar" digital, în plandemie, și ceea ce se întâmplă acum cu recensământul. 

Între a lua sau a nu lua amendă, între a continua sau nu continua slujba (deci, între a avea sau a nu avea venituri de subzistență), omul simplu va prefera să nu ia amendă și să își păstreze slujba. 

Rar vor exista oameni liberi, nesupuși, care să conteste în instanță măsura totalitară sau să facă plângere contravențională (chestii care implică și unele costuri cu avocații, iar avocați "se știe", sug sângele poporului și nu fac decât să încaseze onorarii colosale, în loc să stea toată ziua să compună osanale de preamărire a autorităților, a procurorilor, a experților, e eroilor din linia întâi, a marilor războinici ai statisticilor, a mesianicilor globali etc.). 

Iar acesta este un aspect pervers și mizerabil al noului totalitarism, un lamentabil amurg al zeilor", a scris avocatul Gheorghe Piperea, marţi, pe pagina de Facebook.

Cum recunoşti recenzorul care îţi bate la uşă | Începe recenzarea pe teren pentru Recensământ 2022

De marți, 31 mai 2022, începe recenzarea pe teren, a anunţat Institutul Național de Statistică (INS), după ce aproape 47% din populația țintă s-a autorecenzat până în acest week-end.

Marți începe etapa de colectare a datelor de recensământ prin deplasarea recenzorilor la adresele de reședință a populației care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie – 27 mai 2022.

De asemenea, vor fi vizitate și gospodăriile celor care nu au finalizat corect și complet chestionarele de recensământ.

Recensământ 2022. Ce informaţii nu trebuie să-i spui recenzorului, chiar dacă te întreabă

Săptămâna trecută a început recenzarea pe teren, astfel că românii care nu s-au autorecenzat trebuie acum să primească recenzorul şi să răspundă la câteva întrebări.

De asemenea, şi o parte din cei care au făcut autorecenzarea şi nu au răspuns corect sau nu au răspuns la toate întrebările se pot trezi cu recenzorul la uşă pentru a răspunde la întrebările de la Recensământ 2022.

Întrebările din chestionarul de autorecenzare sunt aceleaşi şi pentru cei care vor trebuie acum să respundă recenzorilor, ele nu diferă. Ce trebuie să facă românii este să nu dea răspunsuri eronate, pentru care pot fi amendaţi.

Recensământ 2022. Ce se întâmplă dacă recenzorul nu te găsește acasă

Primii recenzori au ieșit luni pe teren, în etapa a doua a recensământului 2022, care a început cu stângul.

După mai multe amânări, fie din cauza faptului că nu s-a făcut sincronizarea datelor pe tablete, fie că mai este nevoie de personal, recenzorii au început de ieri să meargă pe teren.

În Bucureşti, niciun recenzor nu a ieşit pe teren în prima zi. În Primării încă se face sincronizarea datelor pe tablete şi în plus, în continuare e lipsa de personal.

Recensământ 2022. Cum puteţi verifica dacă autorecenzarea a fost realizată cu succes

Românii care s-au autorecenzat pot verifica dacă au completat bine formularul online, accesând un singur link.

În caz contrar, dacă autorecenzarea nu s-a făcut cum trebuie, recenzorii vă vor bate la uşă pentru a răspunde din nou la întrebări.

Există o mică diferență aici. În cazul localităților izolate sau dispersate, unde recenzorii vor primi 9 lei pentru chestionarul de persoană și 7 lei pentru cel de gospodărie”, a declarat Bogdan Drăghia, purtătorul de cuvânt al recensământului.

AICI verificaţi dacă aţi făcut autorecenzarea cu succes şi aveţi dovada pentru o zi liberă.

Tot ce trebuie să faceţi este să introduceţi CNP în căsuţa de mai jos şi codul din imagine. Veţi primi mesajul corespunzător care este şi dovada de care aveţi nevoie pentru o zi liberă de la locul de muncă.

"În caz contrar, se afișează informația cu privire la imposibilitatea acceptării în baza de date a RPL a chestionarului de recensământ din cauza completării parțiale sau cu erori. 

În cazul persoanelor salariate se acordă o singură zi liberă, plătită indiferent dacă aceasta a realizat auto-recenzarea pentru sine și pentru alți membri ai gospodăriei (a copiilor minori, de exemplu) ori pentru alte persoane, conform art. 49 din OUG nr.19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr.178/2020, cu modificările și completările ulterioare", este mesajul transmis de cei care se ocupă de platforma de Recensământ 2022.

×
x close