Mit sau adevăr încă neexplicat de ştiinţă? La această întrebare, localnicii din Orboieşti nici măcar nu încearcă să-şi răspundă. Ştiu doar că aud sunete ciudate şi văd umbre care bântuie vechea biserică, acum lăsată în paragină din cauza revărsării apelor, care i-a determinat pe săteni, în cele din urmă, să mute vatra localităţii.
Satul din secolul XVIII a fost fondat aproape de malurile râului. Acolo şi-au ridicat oamenii şi biserica. Dar învolburata Ialomiţă le-a stricat socotelile. La un moment dat, au plecat mai departe de furia apelor.
Veneau însă la biserica veche să se roage, să se închine, chiar dacă drumul era lung. Până ce, în anii comunismului, nişte credincioşi au fost surprinşi de viitură chiar în lăcaşul cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”.
Participau la slujbă şi au murit toţi, într-o tragedie trecută sub tăcere. După 50 de ani, biserica este în paragină. S-a făcut una mai falnică, în satul cel nou. Dar spiritele celor morţi în inundaţii încă bântuie.
„Şi bunica mea ştia despre spiritele de la vechea biserică. Se aude aşa noaptea uneori ca şi când cineva ar plânge, s-ar văita. Mai ales vara, când e linişte şi noapte afară s-aude”, a declarat pentru Adevărul, Ilinca Popa, 78 de ani.
Iar povestea ei a fost confirmată de mulţi localnici. În şoaptă, ca şi cum le-ar fi fost teamă că, vorbind despre ele, fantomele trecutului ar putea ajunge şi în satul cel nou. Chiar dacă sfinţii au dispărut de pe pereţi iar drumul de asfalt se opreşte departe de ea, biserica în ruină domină, ameninţătoare, conştiinţa sătenilor.
Nu şi pe cea a autorităţilor, care nu au găsit niciodată bani să aibă grijă de lăcaşul de cult care figurează pe lista monumentelor istorice. Iar fantomele vor plânge până când cineva se va milostivi să le renoveze biserica devenită mormânt. Sau până ce zidurile vor fi înghiţite de pământ.
