Părintele sibian Constantin Necula vorbește, într-un editorial, despre provocările unei generații născute în comunism.
Teama generației mele creștine, de gemeni cu Toma Geamănul, a fost și rămâne: să nu ne asemănăm cu cei care ne-au smintit tinerețile. Lipsiți de cuvintele vieții veșnice, de lectura Scripturii ori de frumusețea convertitoare a slujbelor ortodoxe, unii ne-am transformat în părinți lihniți după iubirea copiilor noștri, pe care i-am trimis la școală și care, pentru mulți, au fost factorul generativ al propriei noastre convertiri. Suntem, mulți dintre noi, convertiți de copiii noștri la Hristos. Alții ne opunem creștinismului cu un soi de forță a refuzului absolut, care se zdrobește dinaintea iubirii prin care Domnul continuă să facă minuni în viețile noastre. Alții rămân pe poziții. Indiferent cum ne situăm suntem „gemenii” unei generații care a pornit de la minus veșnicie în aflarea veșniciei", scrie părintele Constantin Necula, în Tribuna.
