Timp de secole, pentru toate generaţiile de creştini, imaginea crucificării lui Iisus pe muntele Golgota îl prezintă pe Mântuitor cu braţele întinse de-a lungul celor două braţe ale crucii, cu palmele pironite de lemn. O nouă ipoteză, prezentată de o echipă de cercetători care a studiat Giulgiul din Torino, sugerează că lucrurile nu s-au petrecut chiar aşa şi că actul crucificării era diferit faţă de această imagine convenţională, potrivit jurnalul.ro.
Giulgiul din Torino este un artefact despre care se spune că ar fi acoperit corpul lui Iisus după răstignire, dar despre care se manifestă şi destulă reţinere, la datarea sa cu Carbon 14 evidenţiindu-se faptul că materialul a fost confecţionat în secolul XIV.
"În orice caz, Giulgiul merită studiat, pentru că şi dacă este un fals, atunci este o dovadă extrem de interesantă a ingenuităţii umane", a declarat Matteo Borrini, cercetător în cadrul Universității John Moores din Liverpool, unul dintre autorii studiului.
Echipa de cercetători s-a aplecat asupra cercetării urmelor de sânge scurs de pe braţele celui crucificat, a cărui siluetă s-a imprimat pe giulgiu. Studiul a confirmat că urmele de sânge de pe giulgiu provin ca urmare a unui act de crucificare, dar că poziţia celui condamnat a fost cu braţele ridicate deasupra capului, corpul acestuia luând forma literei Y.
„Este o poziție extrem de dureroasă, care făcea respiraţia extrem de dificilă. Condamnatul crucificat în această poziţie ar fi murit, cel mai probabil, asfixiat", susţin autorii studiului prezentat sub aula Facultăţii de Medicină din Seattle.
Teoria crucificării cu braţele poziţionate deasupra capului nu este recentă, mai mulţi istorici opinând că aceasta era metoda folosită de romani în mod uzual, şi, chiar dacă imaginea crucificării Mântuitorului cu braţele aşezate orizontal este cea mai răspândită, în lumea artistică au existat reprezentări ale crucificării în Y, cel mai cunoscut exponent fiind pictorul olandez Paul Rubens.
