Lumânarea de la botez este simbolul călăuzirii spirituale. Se obişnuieşte ca aceasta să fie din ceară curată. Acest lucru simbolizează curăţia şi puritatea albinelor care lucrează aproape încontinuu şi în comuniune, fiind modele pentru noul credincios care trebuie să lucreze încontinuu pentru propria mântuire, dar în comuniunea trupului Bisericii.
Lumânarea de la Botez se poate aprinde pentru a lumina atunci când copilul nou botezat se împărtăşeşte, deşi acest lucru nu este obligatoriu.
După Botez, lumânarea poate lumina masa care se dă în cinstea copilului. Ea se poate aduce apoi la Biserică, fiind utilizată spre confecţionarea altor lumânări sau se poate aprinde spre luminare în casă la timp de nevoie sau de bucurie.
Există diferite credinţe şi superstiţii care presupun o legătură între lungimea vieţii şi a lumânării sau a crâjmei (pânză nouă în care se înfăşoară copilul imediat după botez) sau a modului în care arde lumânarea. Trebuie precizat că acestea sau alte asemenea credinţe care nu au o logică spirituală, ci ţin mai mult de magie sau idei care desconsideră libertatea omului, trebuie lăsate ca fiind periculoase şi străine de duhul realităţii şi al Ortodoxiei, scrie ortodoxia.me.
