Accident grav pe o pârtie din Predeal. Un bărbat a pierdut controlul schiurilor și s-a izbit de un copac
Publicat acum 1 ora si 5 minute
Rasist la nouă ani. Copiii susţin incendierea taberelor de nomazi (FOTO)
Chiar înaltul comisar ONU pentru drepturile Omului, Louis Arbour, a atenţionat zilele trecute guvernul de la Roma că are o politică represivă şi intolerantă în ceea ce priveşte imigraţia. Comisarul şi-a exprimat îngrijorarea în cadrul şedinţei consiliului Naţiunilor Unite pentru drepturile Omului, reunit la Geneva, calificând drept şocante atacurile asupra taberelor de rromi şi ura manifestată faţă de imigranţi de alte naţionalităţi. Sociologii italieni atrag atenţia că există numeroase situaţii în care imigranţii, fie ei rromi, români, albanezi sau de alte origini, sunt agresaţi. Ultimul caz remarcat în presa de aici se leagă de o tânără româncă. Ioana Hotea, în vârstă de 28 de ani, împreună cu fiul ei de 15 luni, a fost insultată şi împiedicată să urce într-un autobuz. Motivul? Lângă ei, în staţie, se mai aflau două femei de etnie rromă. Românca a reuşit totuşi să urce, în momentul în care a ameninţat că va chema carabinierii. De profesie mediator cultural, Ioana Hotea lucrează de opt ani în Italia şi este o persoană respectată.
Şi Amnesty International denunţă valul de xenofobie din Italia, care riscă să devină o ţară periculoasă. În ultimul raport al organizaţiei, se vorbeşte despre violarea normelor internaţionale asupra drepturilor omului. Directorul filialei italiene a organizaţiei a citat cazul uciderii Giovannei Reggiani, în octombrie 2007, de românul Nicolae Romulus Mailat, subliniindu-se că incidentul s-a transformat într-o ocazie de discriminare a unei minorităţi etnice şi un izvor nesecat de atacuri împotriva taberelor de rromi şi altor grupuri de imigranţi.
Rasismul se cultivă din şcoala primară
Violenţa naşte violenţă. La o vârstă fragedă, poţi fi lesne impresionat de filosofia ?ochi pentru ochi, dinte pentru dinte?. Aşa că nu trebuie să ne mire că elevii unei şcoli primare din Napoli îşi exprimă susţinerea pentru incendierea taberelor nomade din Italia, prin desene tematice. Copiii, cu vârste cuprise între 9 şi 11 ani, sunt elevi la San Giuseppe Bosco, în apropierea unei tabere de rromi de la Ponticelli, atacată în mod repetat de grupuri xenofobe, în urma unei ştiri potrivit căreia o femeie de etnie rromă a încercat să răpească un bebeluş din oraş. Învăţătorii le-au cerut elevilor să explice ce simt ei despre persecutarea rromilor. Răspunsul a fost reprezentat de o serie alarmantă de desene şi eseuri în care mulţi şi-au exprimat sprijinul pentru acţiunile napoletanilor. ?Ţiganii fură copii pentru a le folosi organele în transplanturi?, a scris unul dintre copii. ?Noi nu suntem rasişti, dar dacă ei vor să rămână aici, nu trebuie să mai fure?; un alt copil a desenat câteva clădiri în flăcări şi un grup de oameni în afara lor care strigau ?Luptaţi, luptaţi!? şi ?Plecaţi de aici, rromilor!?
Pace şi prietenie între popoare
Revenit dintr-o vizită oficială în Italia, fostul premier Petre Roman a adus câteva date statistice şi a făcut câteva precozări necesare: îm acest moment, în Peninsulă există un număr de 25.000 de firme cu proprietar român, dintre care 18.000 sunt firme de construcţii; în şcolile din Italia învaţă 70.000 de copii români, ?ceea ce este o mare bogăţie pentru România, dar şi pentru Italia?, a arătat Petre Roman. În plus, el le-a amintit gazdelor că ?retorica din presa italiană a făcut foarte mult rău şi nu a fost justificată în vreun fel, şi au fost şi ei de acord cu ce am spus?, a arătat Roman. Ca soluţii, fostul prim-ministru le propune italienilor nu doar o cooperare bilaterală, ci şi cooperarea în materie de infracţiuni a forţelor de ordine, ca şi cooperarea juridică şi politică. Şi ?comunitatea de rromi ar trebui sprijinită sub condiţia obligatorie ca şi copiii lor să meargă la şcoală; nu vom rezolva această problemă decât în acest fel. Şi au fost de acord cu mine?, a mai spus Petre Roman. ?Rromii sunt o problemă a Europei, nu a României!?
Pro şi contra imigranţilor
Amintind de presa italiană, o puternică lovitură de imagine a fost orchestrată luna trecută la televiziunea Rai Uno: un reportaj oripilant într-un cartier din Călăraşi, ?unde trăiesc în pragul mizeriei 5000 de oameni: 2000 de rromi şi 3000 de români?. ?Case vechi fără ferestre şi fără uşi. Pare că nimeni nu mai locuieşte aici. Şi totuşi, antenele parabolice, mizeria şi gunoiul din faţa blocurilor, copiii care se joacă şi câinii care roiesc în jur dau de ştire că aici se trăieşte. E unul dintre cele mai degradate cartiere din România, şi din aceste case au plecat şi s-au întors din Italia multe persoane, nefiind foarte dificil să găseşti pe cineva în zonă care să vorbească italiana?, se arată în reportajul Rai Uno.
Este doar unul dintre materialele ?anti? prezentate în Italia. Însă după lunile de fiere, oamenii politici italieni, dar şi locuitori ai Romei au decis că ura s-a prelungit cam mult şi au manifestat întru solidaritate cu victimele rasismului. Marşul s-a dorit a reprezenta şi un sprijin pentru câţiva imigranţi din India şi Bangladesh, ale căror magazine au fost devastate de o bandă de indivizi mascaţi şi înarmaţi cu bâte. Abuzul s-a petrecut într-un cartier situat la periferia Romei, unde locuiesc atât italieni, cât şi străini, în pace şi bună înţelegere, aşa cum ei inşişi declară. La manifestaţia de luni, militanţii stângii se aflau în primele rânduri. Socialiştii, învinşi în recentele alegeri, au denunţat ceea ce au numit ?vânătoarea de imigranţi care este începutul barbariei şi intoleranţei?. Noul primar de dreapta al Romei a condamnat şi el devastarea magazinelor după ce, în campania electorală, îi prezentase pe imigranţi drept una din principalele surse ale delincvenţei din Italia.
Legi contestate, dar îndreptăţite. Autorităţile române şi italiene, într-un consens relativ
Intoleranţa în creştere a italienilor faţă de imigranţi a fost alimentată de mulţi oficiali ai noului guvern condus de premierul Silvio Berlusconi. Ei sunt şi cei care şi-au început dur mandatele. Una dintre primele măsuri dictate la Roma sub noua conducere impunea demolarea a peste 60 de tabere de imigranţi rromi. Noul primar Gianni Alemanno a precizat totodată că va desfăşura o întreagă campanie, care să înceapă cu expulzarea imigranţilor infractori. Cei care nu sunt certaţi cu legea ar fi integraţi în tabere autorizate, unde vor trebui să respecte principiile civice. ?În colaborare cu guvernul central, dorim să oferim garanţia securităţii şi a unei existenţe liniştite atât locuitorilor Romei, cât şi tuturor persoanelor care trăiesc senzaţia lipsei de siguranţă, cu povara fricii de a fi victime ale infractorilor?, a declarat Alemanno. ?Nu cred că în România s-ar tolera instalarea unui câmp de persoane de etnie romă într-un parc din Bucureşti. Tot la fel, nici noi nu putem tolera acest lucru.?
Decretul lege aprobat de guvernul de la Roma privind reglementarea situaţiei cetăţenilor din afara Italiei nu se vrea a fi unul discriminatoriu: ?Trebuie să existe practic posibilitatea de a-i îndepărta imediat pe cetăţenii comunitari - indiferent că este vorba de români sau de persoane aparţinând oricărei alte ţări UE - care nu au un venit sau reşedinţă legală. Să fim înţeleşi, nu este vorba de nici o fobie etnică, ci dorim numai să trasăm o linie de demarcaţie între persoanele oneste şi cele care vin în Italia pentru a evita ispăşirea unei pedepse în ţara de origine sau pentru a trăi în clandestinitate.?
Decretul, adoptat încă din prima şedinţă a noului guvern condus de Berlusconi, prevede sancţiuni drastice pentru străinii care locuiesc ilegal, iar un pas greşit duce imediat la expulzare. În aceste cazuri, prefecţii marilor oraşe vor avea puterea de decizie. Astfel, un imigrant care este condamnat la doi sau mai mulţi ani de închisoare este automat expulzat din Italia. Aceeaşi soartă o pot avea însă şi străinii care nu comit infracţiuni, dar care nu au acte în regulă sau care nu pot dovedi că au un salariu minin lunar, cu care să se întreţină. Acest punct pare a fi şi cel mai controversat, mai ales când este vorba de cetăţeni comunitari care pot invoca dreptul la liberă circulaţie.
Guvernul italian nu va renunţa la această prevedere pentru că numai aşa va putea desfiinţa taberele de rromi ridicate la perferiile oraşelor. Ei arată că cetăţenii care intră în Italia sunt oricum obligaţi, prin reglementările europene în vigoare, ca după 90 de zile de la sosire să facă dovada unui domiciliu stabil şi a unui venit legal. O baracă de la periferia Romei nu va mai fi considerată domiciliu, potrivit ministrului de interne, roberto Maroni. Astfel, autorităţile pot expulza imediat cetăţenii care nu pot demonstra că îndeplinesc aceste cerinţe. Ca atare, autorităţile au asigurat că nu vor fi expulzaţi străinii care muncesc la familii de italieni ca bone sau însoţitori de bătrâni de pildă, cu acte în ordine.
La Roma, Milano şi Napoli, unde s-au înregistrat cele mai multe infracţiuni, guvernul va numi comisari speciali care să se ocupe exclusiv de problema taberelor de rromi de la periferii. Proiectul de lege prevede şi sancţiuni pentru cetăţenii italieni care închiriază case clandestinilor. Aceştia riscă închisoarea, de la 6 luni la 3 ani, plus o amendă între 10.000 şi 50.000 de euro. Pachetul de legi anti-imigraţie va intra în vigoare cel mai probabil în iulie, după votul din Parlament. A fost întocmit foarte repede, în contextul în care presa din Peninsulă scrie în fiecare zi despre infracţiuni comise de imigranţi şi, mai ales, de rromi români. Decretul este valabil pentru toţi cetăţenii străini, inclusiv cei comunitari condamnaţi pentru comiterea unor infracţiuni.
Măsurile, menite să alunge frica italienilor de imigranţi, nu sunt pe placul oficialilor de la Bruxelles, care consideră că decretul încalcă legea privind libera circulaţie în spaţiul comunitar, iar autorităţile italiene nu au fost capabile să gestioneze corect afluxul de imigranţi după deschiderea graniţelor. Şi premierul român, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că autorităţile italiene nu ar fi trebuit să permită constituirea de tabere improvizate lângă Roma sau în alte oraşe. În opinia sa, reţelele de crimă organizată ale românilor din Italia acţionează în colaborare directă cu cele locale, iar oficialii italieni ar fi trebuit să aibă o acţiune mult mai fermă atunci când au văzut că din taberele improvizate se dezvoltă infracţionalitatea.
Premierul a subliniat că nu trebuie să se ajungă în situaţia în care românii care trăiesc şi muncesc cinstit în Peninsulă ? şi care au o contribuţie de 1% la PIB-ul Italiei - să aibă de suferit din cauza unor persoane certate cu legea. ?Credem că, în momentul de faţă, alimentarea unor atitudini xenofobe poate să afecteze relaţia bilaterală între România şi Italia şi acest lucru nu este, evident, în interesul nimănui. Avem mult prea multe interese comune ca să le punem în pericol din cauza unor astfel de acţiuni şi îmi doresc să constat chibzuinţa Consiliului de Miniştri al Italiei în modul în care abordează această problemă?, a mai spus Tăriceanu.
Ministerul român de Interne consideră că noile legi anti-imigraţie nu încalcă legislaţia europeană, dar aplicarea lor trebuie să fie nediscriminatorie şi proporţională. În faţa pericolului abuzurilor, ministrul Cristian David declară: ?Noi trebuie să vedem în spatele acestui pachet legislativ şi modul de operare. Modalitatea practică în care se vor efectua atât cercetările operative ale poliţiei, modalitatea în care se va aplica această verificare a condiţiilor minime de existenţă în Italia, procedura în care se va face expulzarea. (...) Nu este suficient să se spună: vom expulza cetăţenii care nu pot demonstra în ziua 91 dovada unui venit de 970 euro. Ce urmeaza după?? În urma decretului Prodi, care nu făcea trimitere la condiţiile de existenţă, ci la elementele de ameninţare la ordinea şi siguranţa publică, au fost expulzate mai puţin de 300 de persoane, în decurs de şase luni. La fel, consideră ministrul, nu trebuie să ne aşteptăm nici acum la un val de expulzări dinspre Italia către România.
Totuşi, dacă neîndeplinirea condiţiilor de venit va duce la aplicarea legii în masă, economia italiană ar avea de suferit. ?Primii care vor fi afectaţi, după părerea mea, vor fi investitorii, antreprenorii şi angajatorii italieni, de orice natură ar fi ei. Fie că vorbim de zona de comerţ, servicii turistice sau de cei care angajează oameni pentru îngrijirea familiei sau pentru menaj. Va fi puternic afectată această piaţă care, de altfel, solicită tot mai multă forţă de muncă din alte state care sunt disponibile pentru aceste servicii.?
?Românii trebuie să înţeleagă însă că au dreptul la libera circulaţie, dar şi o responsabilitate: responsabilitatea de a sta legal pe teritorul unui stat membru. Pot alege ce stat doresc, n-au nevoie de vize, n-au nevoie de paşaport, deja au foarte multe drepturi, dar au şi ceva obligaţii. Şi această obligaţie este să-şi regularizeze şederea în condiţiile specifice ale statului membru respectiv?, a mai arătat ministrul de Interne. Unii oameni de afaceri români stabiliţi în Italia consideră că măsurile noului guvern sunt benefice pentru comunitatea românească, la o privire mai atentă. Patronii care angajează ?la negru? ar putea fi obligaţi astfel să reglementeze situaţia românilor care lucrează cinstit pentru ei, astfel încât aceştia să intre în legalitate. Cine nu are intenţii serioase, pleacă acasă.
Cât despre aplicarea legii, mai mult ca sigur că poliţia nu va da buzna în case în căutarea ilegaliştilor, consideră unii români din Italia. Cel mai probabil, va fi vorba de persoane prinse în flagrant, iar deocamdată nu se poate discuta despre abuzuri de putere. ?Faptele românilor şi ale altor imigranţi vor fi judecate individual şi nu vor avea loc expulzări în masă?, a declarat ministrul italian de interne, Roberto Maroni, după convorbirile avute cu omologul român.
În prezent, rapoartele oficiale arată că în Italia trăiesc aproximativ 342.200 de români, însă conform fundaţiei catolice Caritas, numărul lor a crescut la 556.000, de când România a intrat în Uniunea Europeană. Cât despre rromi, se ştie că la Roma trăiesc aproximativ 7000, dintre care puţini sunt originari din România. Majoritatea au venit în anii 90, din fosta Iugoslavie. Există însă şi familii de rromi cu strămoşi atestaţi în Italia încă din secolul al XV-lea. Deşi trăiesc în tabere, în condiţii greu de suportat, cei mai mulţi încearcă să-şi câştige existenţa cinstit, iar acum se văd acuzaţi în bloc de creşterea delincvenţei. Se tem că vor deveni ţinta unor agresiuni asemenea celor de la Napoli, dar şi de măsurile dure împotriva imigranţilor ilegali, adoptate de noile autorităţi de dreapta.
Ella Moroiu, Antena3.ro
