"Regina stațiilor de metrou din București", așa mai este numită stația de metrou Politehnica, considerată o adevărată mină de aur în lumea paleontologilor.
Dacă privim atent, chiar și în calitate de necunoscători, ne putem da seama că această stație de metrou este specială, însă de ce?
Construită în perioada regimului comunist, stația Politehnica avea să devină, mai târziu, obiectul unei descoperiri care i-a uimit pe oamenii de știință români.
Totul a ieșit la iveală absolut întâmplător, când geologul Mihai Popa, student la acea vreme, a început să facă cercetări în subteranul bucureștean.
Citește și
În GALERIE puteți vedea mai multe imagini cu stația de metrou Politehnica din București.
› Vezi galeria foto ‹
Ceea ce a descoperit tânărul student pare de necrezut, însă numeroasele studii desfășurate ulterior au consemnat aceeași concluzie, anume că peronul stației de metrou Politehnica ascunde o întreagă "lume marină pietrificată".
"Am descoperit stația în anul 1994, când am început să lucrez acolo. Eram student în anul al cincilea când am remarcat fosilele acestea și evident m-au atras, am început să le studiez.
Veneam seară de seară și lucram, poți descoperi aici o poveste evoluționistă remarcabilă, o poveste cu tâlc", spune geologul Mihai Popa, într-un articol publicat pe unibuc.ro.
Așadar, stația de metrou Politehnica este unică în lume datorită plăcilor de marmură pline de fosile marine, folosite pentru construirea peronului.
Cum a fost posibil?
Pentru pavarea stației de metrou Politehnica s-a folosit marmură extrasă din Munții Gilău, din localitatea clujeană Săvădisla.
"A fost o întâmplare foarte fericită, o dorință din anul 1983 a lui Nicolae Ceaușescu de a decora toate stațiile de metrou doar cu roci ornamentale românești”, mai adaugă geologul Mihai Popa.
Fără să realizeze, muncitorii au placat peronul stației de metrou cu plăci care ascundeau, de fapt, organisme fosilizate cretacice, numite rudişti.
Aceste fosile pot fi observate perfect în prezent, la o simplă privire aruncată pe podea, fiind vorba despre un loc care conservă un întreg ecosistem mesozoic.
Astfel, plăcile extrase din Munții Gilău păstrau, de fapt, inedita viață marină de la sfârșitul Cretacicului, când zona Clujului de astăzi era acoperită de apă.
"Interesant este că în stația de metrou de la Politehnica, rudiștii pot fi văzuți în toate secțiunile, în toate planurile. Tot la stația Politehnica mai găsim și gastropode, corali, stromatolite și alge roșii.
Toți străinii pe care am reușit să-i aduc în subteran s-au declarat absolut fascinați de conservarea, de diversitatea fosilelor și de mesajul din spatele stației”, afirmă geologul Mihai Popa, potrivit sursei citate.
