"Date fiind recentele și multiplele decizii ale Curții Constituționale, parte din ele schimbând practic filosofia unor întregi instituții ale noilor coduri, cu impact direct asupra activității instanțelor și parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor instituțiilor acestora din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ale concordanței acestora cu Constituția României, în lumina și a practicii recente a Curții Constituționale. Este în interesul cetățeanului ca implementarea noilor coduri să cunoască predictibilitate și certitudine în aplicarea lor", se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri — Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală.
Autorii consideră că reevaluarea codurilor din această perspectivă ar trebui să fie făcută sub egida Institutului Național al Magistraturii, cu implicarea profesorilor de drept constituțional, civil, procedură civilă, penal și procedură penală, a instituției academice, precum și a altor personalități de prestigiu din domeniu.
În document se apreciază că este greu de stabilit cauzele care au condus la situația în care fiecare lună de aplicare a noilor coduri a adus noi decizii de neconstituționalitate sau necesitatea modificării lor.
"Este vorba de o inadecvare la realitățile sociale ale dispozițiilor din aceste coduri. Este o poziție diferită a Curții Constituționale față de redactorii codurilor și celor care au adoptat în Parlament aceste acte în înțelegerea dinamicii și rolului instituțiilor procedurale (în special a celor penale) de către Curtea Constituțională. Un lucru e cert: toate acestea au grevat negativ activitatea instanțelor și parchetelor. Ca și expectanța justițiabililor", se menționează în raport.
Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activității instanțelor și parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării și îmbunătățirii activității instanțelor și parchetelor.
Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice și a dinamicii activității instanțelor și parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura și concluziile/recomandările grupului de lucru.
