Ce dovadă mai mare de patrionism ar putea exista, dacă nu respectul pentru limba pe care o vorbim.
De multe ori am ajuns să vorbim cu expresii sau cuvinte englezești. Am putea să ne înfrânăm acolo unde nu este nevoie neapărată de aceste cuvinte, însă nu ar trebui să ne luptăm orbește cu ele.
Acest lucru l-au încercat și intelectualii din secolul al XIX-lea atunci când se simțeau asaltați cu totul de cuvintele franțuzești. Ei au luat foarte în serios această problemă și propuneau cuvinte neaoșe și caraghioase în locul celor străine.
Dacă aceste măsuri s-ar fi impus nu am mai fi spus cravată, ci ”gâtlegău”, sau în loc de batistă, ”nasuflete”.
Vezi și alte cuvinte în clipul de mai jos.
