Aproximativ o sutã de sãli de spectacol din Europa, de la Paris la Moscova şi de la Lisabona la Helsinki, vor marca împlinirea a 400 de ani de existenţã a operei printr-un week-end al porţilor deschise de vineri pânã duminicã, pentru a face astfel dovada vitalitãţii acestui gen de artã şi a-i creşte audienţa, relateazã, miercuri, AFP. 'Zilele europene ale operei' (European Opera Days), au loc la patru secole de la prima punere în scenã, la 24 februarie 1607, în localitatea italianã Mantova, a operei 'Orfeu', creatã de compozitorul italian Claudio Monteverdi, prima capodoperã din istoria acestui gen liric care se menţine şi astãzi în repertoriu. Acest demers a mobilizat majoritatea profesioniştilor din acest domeniu, reprezentaţi de federaţiile Opera Europa (peste 90 de teatre şi festivaluri lirice din Europa), Fedora (24 de asociaţii ai 'prietenilor operei') şi Reseo (50 de servicii educaţionale), convinşi cu toţii cã aceastã formã artisticã profund europeanã este în continuare vie. 'Niciodatã de-a lungul a patru sute de ani de operã nu am asistat la o dinamicã asemãnãtoare cu cea din ziua de azi', remarca recent Bernard Foccroulle, preşedintele federaţiei Opera Europa şi director al 'Théâtre royal de la Monnaie din Bruxelles şi al festivalului de la Aix-en-Provence. ? Trebuie spus cã astãzi existã o sãnãtate uimitoare a creaţiei şi formidabile experienţe în direcţia publicului', a adãugat el, dând ca exemple dialogul purtat la Copenhaga cu 5.000 de tineri utilizatori de Internet şi iniţiativele Liceului de la Barcelona dedicate elevilor. Atrãgând anual în sãlile de spectacol mai multe zeci de milioane de spectatori, prezentând un interes din ce în ce mai mare pentru un numãr crescând de tineri şi presupunând resurse financiare importante, opera este totuşi fragilizatã de reputaţia pe care o are, de artã costisitoare şi elitistã. Iatã câteva dintre temele de discuţie ce vor fi abordate de vineri pânã duminicã la Opera din Paris, gazdã a Conferinţei 'Zilele europene'.
În prezenţa unui numãr mare de tineri veniţi din întreaga Europã, aproximativ 200 de participanţi (artişti lirici, compozitori, regizori ), printre care şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, au fost invitaţi sã discute despre 'valorile comune' ale 'noilor audienţe' şi a 'viitorului' artei lirice. În paralel, Cinemateca Francezã va demonstra cã opera poate fi combinatã cu succes cu alte forme de expresie şi poate cuceri şi un alt fel de public, propunând o selecţie de filme cu subiecte din opere precum 'Moise şi Aron' de Schoenberg, în adaptarea soţilor Straub, 'Flautul fermecat' de Mozart, în adaptarea lui Kenneth Branagh, 'Tosca' de Puccini, în realizarea cinematograficã a tânãrului cineast Benoît Jacquot, şi 'Madame Butterfly' de Frédéric Mitterrand.
Franţa va fi epicentrul manifestãrilor, oferind, alãturi de Spania şi alte ţãri unde opera cunoaşte o efervescenţã de mai mulţi ani, principalul contingent de instituţii implicate în organizarea acestor 'porţi deschise'. În alte ţãri, mari edificii ale operei (Covent Garden de la Londra, Scala din Milano, Opera Bavarezã de Stat de la Munchen) vor participa şi ele la marea sãrbãtoare, din Europa şi pânã în Israel la Opera din Tel-Aviv.
Antena 3
