Românii sunt tot mai conectați la cultură, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2023, prezentat marţi de ministrul Culturii, Raluca Turcan. Participarea la spectacole de teatru, vizitele la cinematograf și interesul pentru cărți sunt în creștere semnificativă față de anul anterior. Datele arată că 67% dintre români au vizitat monumente istorice sau situri arheologice, 59% au citit cel puțin o carte, iar 34% au mers la filme în cinema, indicând o revenire la obiceiurile culturale pre-pandemice, informează Agerpres.
Ministrul a amintit că, potrivit Barometrului, 25% dintre respondenţi au mers la cel puţin un spectacol de teatru, aproximativ 20% dintre tineri au participat la festivaluri de film sau de teatru, 15% dintre tineri au participat la festivaluri de literatură.
„Şi toate aceste cifre sunt în creştere, faţă de anul anterior. De asemenea, 67% dintre români au vizitat monumente istorice sau situri arheologice, vizionarea de filme la cinematograf a ajuns la 34% în 2023, creştere de la 26% şi 59% dintre respondenţi au citit cărţi, fie în format fizic, fie în format digital, şi 45% dintre români au vizitat un muzeu, o expoziţie, sau o galerie", a precizat Raluca Turcan, la un eveniment prilejuit de lansarea Barometrului de Consum Cultural 2023.
Raluca Turcan a arătat că, potrivit Barometrului, creşte interesul pentru vizionarea de filme, inclusiv vizionarea de filme româneşti, ceea ce obligă pe „oricine ar fi ministrul Culturii să ţină presiune pentru investiţia în industria cinematografică".
Ministrul a reamintit că a „pus ordine" în schema de ajutor de stat pentru cinematografie, a făcut funcţional Oficiul pentru Producţie Audiovizuală şi a lansat un nou apel de proiecte, după ce au fost plătite datoriile, evaluările dosarelor din 2018 fiind „la zi".
Modificarea Ordonanţei 39 privind funcţionarea Centrului Naţional al Cinematografiei este în avizare
„Avem deja 45 de companii înregistrate, 25 de proiecte, dintre care 15 au primit certificat de eligibilitate. Cu alte cuvinte, începe producţia cinematografică, după ani de pauză în România şi de ruşine pentru că statul nu şi-a respectat angajamentele. De asemenea, este în avizare modificarea Ordonanţei 39 privind funcţionarea Centrului Naţional al Cinematografiei, astfel încât acolo să ducem finanţarea filmelor de debut, filmelor româneşti, inclusiv cu partea de postproducţie, adică de susţinere a prezentării filmelor româneşti în cinematografe", a punctat Turcan.
Totodată, ea a amintit demersurile de digitizare a producţiei şi distribuţiei de filme pe fonduri europene, „un proces care deja a intrat în plată" cu fonduri europene.
Raluca Turcan a menţionat şi achiziţia de carte pentru bibliotecile din România, „pentru prima dată în ultimii 10 ani", în valoare de peste 3 milioane de lei şi digitizarea unei părţi din patrimoniul bibliotecilor, ca şi continuarea investiţiei în patrimoniu.
„În zilele următoare va fi semnat acordul de finanţare pentru memorandumul, trecut deja în Guvern, de 148 de milioane de euro pentru refacerea celor mai prestigioase instituţii de cultură în clădiri monument istoric. Şi mă refer aici la Ateneu, finalizarea refacerii, la Opera Naţională Bucureşti, continuarea investiţiilor de la Cluj, Iaşi, Craiova, Bucureşti şi din toată ţara, inclusiv un corp nou pentru Muzeul Antipa, deci refacerea infrastructurii muzeale", a spus Turcan.
A fost suplimentată cu 400 de milioane de lei sursa de finanţare prin Timbrul Monumentelor Istorice
Ea a mai arătat că a fost suplimentată cu 400 de milioane de lei sursa de finanţare prin Timbrul Monumentelor Istorice.
„Am lansat patru apeluri, astfel încât să investim în refacerea unor gări de patrimoniu, a unor biserici monument istoric, refacerea caselor memoriale şi nu în ultimul rând a muzeelor în aer liber. Apelul pentru muzeele în aer liber a fost deja încheiat şi am alocat aproximativ de 82 de milioane de lei pentru refacerea patrimoniului din muzeele în aer liber, care era absolut la pământ, deteriorat, într-o stare greu de explicat", a arătat ministrul.
Raluca Turcan a amintit şi finanţarea de către Ministerul Culturii a unor "festivaluri şi evenimente culturale calitate", menţionând că peste 24 de milioane de români sau turişti care au vizitat România au participat la acestea.
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, marţi "Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunităţi de consum în contextul schimbărilor societale", cel mai amplu studiu la nivel naţional, care măsoară practicile consumatorilor de cultură.
În cadrul evenimentului, moderat de jurnalistul Matei Martin, datele au fost prezentate de directorul general INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, dr. Anda Becuţ Marinescu, director de cercetare INCFC, prof. univ. dr. Lucian Georgescu, unul dintre autorii studiului.
Cum a fost consumul de carte în România, în 2023
Barometrul evidenţiază, în privinţa consumului de carte, că, în 2023, 59% dintre respondenţi au citit, cel puţin o dată, cărţi în format tipărit şi digital, iar dintre aceştia: 22% au citit între 1 şi 5 cărţi, 13% între 6 şi 10 cărţi, iar 10% au avut o medie de o carte în fiecare lună, citind 12 cărţi sau mai multe. De asemenea, 19% dintre respondenţi au mers la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărţi, cel puţin o dată, în 2023, 16% dintre români participând la un târg de carte, cel puţin o dată, anul trecut.
În 2023, 49% dintre respondenţi au preferat să asculte muzică populară şi etno, 18% muzică rock, 17% pop străină, 15% manele, 14% muzică clasică/simfonică etc.
În premieră, Barometrul oferă o analiză exploratorie pe tema distribuţiei şi consumului de filme în "era post-reţea".
Referitor la activităţile culturale din spaţii publice, principalele rezultate evidenţiază că: 34% dintre respondenţi au mers la cinematograf cel puţin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei, însă doar 10% pot fi consideraţi consumatori fideli de filme la cinematograf. Aproximativ 14% dintre respondenţi au vizionat un film la un festival cel puţin o dată în 2023.
În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate acasă, 53% dintre respondenţi accesează platforme de streaming pentru a viziona filme şi sub 50% din gospodăriile de la nivel naţional sunt abonate la diferite platforme. Aproximativ 29% dintre respondenţi vizionează filme în serie, timp de mai multe ore într-o zi, practicând "binging", ceea ce indică preferinţa publicului pentru vizionarea în serie a episoadelor dintr-un serial, dar şi consumul compulsiv.
Rezultatele analizelor evidenţiază faptul că modificarea practicilor de consum de film este legată nu doar de dezvoltarea tehnologiilor, ci şi de schimbări în stilul de viaţă contemporan.
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada septembrie - octombrie 2023, pe un eşantion reprezentativ naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste. Volumul aproximativ al eşantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
