23 august a fost considerată zi naţională pentru decenii, din 1948 şi până în 1990. Astăzi, data de 23 august este ziua în care sunt comemorate victimele fascismului şi comunismului.
La data de 23 august, în anul 1944, ţara noastră a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta puterilor Axei.
Regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta avea să refuze semnarea armistuţiului cu Naţiunile Unite.
Mareşalului Antonescu refuză semnarea armistiţiului, astfel acesta a fost restituit de către Regele Mihai şi apoi arestat. După acest episod istoric, România trece de partea Aliaţilor.
23 august, graniţa în timp între două momente istorice
Data de 23 august a devenit graniţa în timp între două momente istorice: încheierea războiului şi începutul sovietizării României.
Astfel, data de 23 august a fost considerată de către liderii comunişti zi naţională.
Cu o zi înainte de 23 august, sovieticii se aflau pe linia Târgu Neamţ-Huşi-Chişinău, făcând o spărtură pe frontul germano-român din Moldova. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistenţei pe linia fortificată Focşani- Nămoloasa- Galaţi, decizie cu care mareşalul Antonescu a de acord.
La data de 23 august 1944, armata sovietică pătrunsese deja în Moldova, iar regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea lui Antonescu, în cazul în care acesta nu semnează armistiţiul cu Naţiunile Unite, scrie histoia.ro
Tot pe 23 august regele Mihai are o audienţă cu mareşalul Antonescu, care se declară dispus să semneze armistiţiul, însă doar după ce îşi dă acordul Hitler.
Văzând toate acestea, Regele Mihai hotărăşte demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu şi a lui Mihai Antonescu.
Actul de la 23 august 1944 a devenit Ziua Naţională a României din 1948 până la căderea lui Nicolae Ceauşescu.
Regele Mihai: "Războiul luase o întorsătură extrem de proastă"
Regele Mihai, ca participand direct la momentul ieşirii din alianţă cu Germania nazistă, a explicat în ce fel s-a ajuns la arestarea lui Ion Antonescu.
"Războiul luase o întorsătură extrem de proastă pentru noi toţi ceilalţi, aşteptam un ajutor din partea Aliaţilor ca să putem să facem ceva. Ei spuneau să ieşim din război. Noi spuneam foarte bine, dar singuri cu nemţii peste tot nu se poate. Aliaţii nu au răspuns deloc. Aşa că ajungem la momentul când ruşii au spart frontul în nordul Basarabiei şi Moldova.
A refuzat net. Generalul Sănătescu, care era cu mine, a insistat şi el. N-a vrut să audă. Cerea nişte condiţii care erau imposibile. Ţara era complet ocupată, deci lucruri care în momentul acela erau imposibil de obţinut. N-a rămas altceva de făcut decât să-l îndepărtez ca să putem să facem ce puteam noi face. Şi asta s-a întâmplat: actul de la 23 august".
23 august, ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului
Din 2011, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
În Europa, din 2009, data de 23 august este marcată de Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.
