"Eu am avut marele avantaj ca 35 de ani să-mi fie duhovnic părintele Arsenie Papacioc.
L-am întrebat punctual despre aceste situații, cu așa-zisele sulimeneli, cu vopsitul părului, cu unghii și așa mai departe.
Zice tată, gândiți-vă în primul rând la priveliște. Sunt niște termeni tehnici din Pateric. Priveliște - cum te arăți celorlalți, te faci priveliște. Imaginează-ți că ai părul alb și rar și vai de mama lui. Trebuie să te aranjezi, oleacă.
Ai niște unghii, vii de la sapă să le deranjezi, să fii priveliște frumoasă celorlalți.
Ne iubește Dumnezeu și cu părul rar și alb, dar ceilalți s-ar putea să aibă un gând la care tu te faci părtaș.
Dacă cineva te urăște din cauza ta, pentru că n-ai știut să te prezinți așa cum trebuie, ești părtaș la păcate străine, tată.
Şi de atunci mi-am luat curajul de a îndemna pe enoriașe să nu fie atât de rigide vizavi de prezența la biserică.
Pentru că sunt și foarte multe situații în care vin la câte o cununie în calitate de mătuși sau de bunici ale miresei sau ale mirelui și nici nu intră în biserică.
Rămân în curtea bisericii pentru că, vezi Doamne, am niște bucle, sunt coafată și sau e într-o perioadă dificilă.
Referitor la perioada dificilă a lunii, noi am depășit Evul Mediu în care chiar era o problemă de igienă.
Acum nu mai sunt probleme de genul acesta, dar trebuie să avem și conștiința că trebuie să manifestăm un soi de smerenie.Dar a te ține de-o parte...
Imaginați-vă că diavolului îi este foarte, foarte ușor să aranjeze niște coincidențe când vrei tu să vii la biserică și te-ai încărcat duhovnicește şi în dimineața aia afli că nu mai poți să te duci.
O dată, de 2 ori, de 3 ori și încet, încet intri într-o altă ritmicitate a rugăciunii și în altă ritmicitate la merge la biserică.
Se spunea la un moment dat că cineva care avea o firmă foarte importantă era foarte deranjat că de sărbători și duminica cei care se duceau la biserică pierdeau jumătate de zi și el nu era atât de mulțumit.
Şi a spus da, dar eu am citit în cartea aia pe care voi o venerați că dacă boul tău are nevoie să fie adăpat, te duci și îl adăpi și după aia te duci la templu.
Şi ce faci în situația asta? Și a fost întrebat direct de cineva și a spus dacă boul meu face un obicei ca în fiecare duminică să îmi facă bucuria asta, ori tai, ori îl vând.
Adică trebuie să fim și foarte atenți, ca nu cumva obișnuința să intre pe sub piele și încet-încet să ne tragă în altă zonă, care se numește comoditate și foarte simplu de acceptat.
Așa că aceste cutume care s-au așezat și aceste doamne de gardă, ca să nu zicem cum le zice toată lumea, camere de supraveghere, mai au o problemă.
Imaginați-vă că sunt instituții în care sunt niște protocoale de a te duce pe colo, pe colo.
Dacă te duci la teatru și nu știi ce, noțiunea de foaier și de intrare, ieșire și zone de ocupare și niște norme cum te duci să-ți ocupi locul și așa mai departe, bineînțeles că te simt stânjenit.
Ei, dacă vine cineva, se trage din 3 în 3 minute de mânecă paia n-ai făcut-o bine, pe aia n-ai făcut-o bine, nici nu știi de ce nu-ți mai place să duci la teatru.
Am dat numai un exemplu, așa se întâmplă și la biserică.
E adevărat că sunt niște intinerarii, problema este să fii în biserică, să fii sincer cu tine însuți.
Da, dacă tu te duci și te gândești aoleo, mamaie acuma mă bate pe umăr și că n-am luat-o bine, legătura ta cu Dumnezeu deja este întreruptă și scopul nostru este de a ne întâlni cu Dumnezeu aici, nu cu camera de supravegheat.
De aici cred că trebuie să fim mai atenți și în a încuraja pe cei care vin să o facă și atât.
Şi vor învăța într-un timp mai scurt sau mai lung sau nu vor învăța niciodată și nu e cazul să se problematizeze.
Important este să aibă o legătură sinceră cu ei. Și în biserică vor găsi și un duhovnic pe care să-l formeze.
Mi-a duc aminte că la părintele Arsenie Boca se duceau doamnele în perioada respectivă și se văietau că nu mai sunt duhovnici buni.
Și atunci părinte le-a spus: da, nașteți-i. Duhovnicul nu se găsește de-a gata.
Acum vă spun ceva, duhovnicul se și creează de către cei care îl înconjoară.
Dacă vin toți cu o bucurie de a-i transmite ceva, duhovnicul va avea act și își va modifica și el într-un mare fel posibilitatea de a fi la îndemâna celorlalți. Pentru că totul se creează.
Dumnezeu ne-a lăsat să fim împreună creatori cu El. Și o funcție, o meserie mai ales se creează și de către beneficiari.
Și pe mine mă creează un om care vine supărat imediat.
Îmi sporește adrenalina și trebuie să știu că în câteva secunde eu trebuie să îl fac să nu mai fie supărat.
Înseamnă că respectivul care a venit supărat a creat în mine și a dat drumul la o potențialitate pe care eu trebuie să o șlefuiesc", a explicat părintele Marius Moşteanu în emisiunea Voi cu Voicu de la Antena 3.
Citiți şi: Miracolul din taina spovedaniei explicat de părintele Marius Moşteanu
