Între 1944 și 1947, aurul României a fost depozitat într-un loc secret. Peste 192 de tone de aur au fost ascunse în acea perioadă și păzite de sute de soldați înarmați.
Timp de trei ani de zile, 193 de tone de aur au fost păzite de soldați care aveau cloanțe de pe țeavă, într-o peșteră lângă mănăstirea Tismana din Gorj.
În GALERIA FOTO de mai jos puteți vedea mai multe imagini cu locul în care a fost ascuns aurul României.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
În total au fost ascunse în peștera de la Tismana, 4.086 de casete de aur, tip muniție. „Având acea experiență nefericită din Primul Război Mondial și deoarece Banca Națională a României își refăcuse tezaurul de aur între cele două Războaie Mondiale, la începutul lui 1944 se găseau în țară 192 de tone, de data aceasta și 40 în străinătate. Cumva, conducătorii noștri, conducerea BNR, Guvernul României au gândit trimiterea acestui tezaur tot în străinătate. Numai că în urma negocierilor purtate cu Elveția în primul rând, apoi cu Turcia, acestea au refuzat.
Elveția nu a riscat nici transportul și nici depozitarea pe teritoriul elvețian din cauza conflictului de pe continent. Turcia, pe de altă parte, fiind neutră la acea dată, a invocat legea organică a Băncii Turciei, care chipurile nu permitea această operațiune." a spus Alexandru Roibu, referent BNR, în exclusivitate pentru Antena 3 CNN.
Din aceste motive, ușor, ușor privirile conducătorilor noștri s-au întors către teritoriul românesc, către toriul teritoriul țării noastre, fiind luate în considerare în primul rând Uzina de la Gura Barza, Mina de la Musaiu din jurul localității Brad, dar și mina de la Vulcan, lângă Petroșani.
Acestea aveau anumite avantaje dar și dezavantaje. Pe de altă parte s-a dorit trimiterea tezaurului la Sibiu. Între timp, într-o minută a consiliului de administrație această operațiune cade pentru că Germania ocupase Ungaria, astfel încât toată operațiunea era pusă în pericol.
Numele de cod „Neptun": Misiunea de transportare a aurului României la Mănăstirea Tismana
„În primul rând Mănăstirea Tismana apare în documentele consiliului de administrație pentru prima dată la 30.05.1944 și mențiunea era atât de vagă. Se avea în vedere această operațiune strict secretă care a purtat numele de cod Neptun.
În anul 1942 aripa dreaptă a mănăstirii a fost mistuită de un incendiu. Starețul de atunci trimite o scrisoare către guvernatorul Băncii Naționale în care-l roagă să ajute la refacerea acestui corp de clădire. Această scrisoare din 1942 devine 2 ani mai târziu acoperirea, paravanul în spatele căruia începe să se desfășoare toată această operațiune de la Mănăstirea Tismana", a explicat Alexandru Roibu.
Nu putea intra nimeni în perimetrul Tismanei
Marele stat majorări trimisese în prima fază un corp de gardă format din 120 de soldați. Nimeni nu putea intra în perimetru Tismanei. Fuseseră achiziționate în primul rând viile pentru personalul Băncii Naționale a României, care cu familiile și-au petrecut această perioadă în condiții vitrege la mănăstire și în jurul acesteia.
Pe de altă parte, toată operațiunea a fost agreată de un număr foarte mic de oameni. Marele stat major Mitropolitul Nifon Criveanu, care știa de acest lucru, și-a dat și acordul și binecuvântarea.
„După toată perioada grea în care aurul a fost păzit la mănăstire, între 26 ianuarie și 4 februarie 1947, aurul a fost transportat înapoi la București. Deja la 1 ianuarie 1947, Banca Națională devenise Bancă de Stat. Operațiunea de atunci s-au numit Operațiunea Tismana. De data aceasta s-au constituit două detașamente detașamentul Gorj și detașamentul Dolj", a spus Alexandru Roibu.
20 de casete cu aur au căzut în râul Bistrița
Detașamentul Gorj avea misiunea de a transporta aurul de la mănăstire până la gara din Târgu Jiu. S-a efectuat acest lucru într-o iarnă grea, grea, zăpezi din plin. Autocamioanele Băncii Naționale, ca și autocamioanele Skoda ale armatei, au avut mari probleme în a ajunge la gara din Târgu Jiu, chiar dacă înainte avea un plug de zăpadă care le deschidea drumul.
Astfel peripeții au fost în primul rând în satul Peștișani, acolo unde pe râul Bistrița, pe un pod, 20 de casete dintr-o autocamionetă Skoda s-au răsturnat în acea apă. Localnicii care au găsit monedele le-au predat statului. Totul a fost pus la loc în camionetă și resigilat și s-a întocmit un proces verbal prin care nu s-a pierdut nici o monedă.
