Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR – Banca Națională a României, arată, prin intermediul unei postări de pe rețelele sociale, că 2022 a fost anul în care investitorii nu au avut unde să se ascundă de pierderi.
”În general sunt foarte rari anii în care atât obligațiunile cât și acțiunile să aducă simultan randamente negative, însă 2022 a fost unul dintre aceștia.
La nivel global piețele de acțiuni și obligațiuni au înregistrat pierderi mai mari de 30 trilioane de dolari pe parcursul anului 2022. Cu excepția mărfurilor, nu a existat nicio clasă de active care să protejeze investitorii de inflație.
Nici măcar aurul nu a fost o alegere prea inspirată (...).”, a scris Cristian Popa pe Facebook.
Astfel, doar mărfurile au avut, la nivel global, un randament de 22%, aducând celor care au investit în această clasă de active un câștig care să îi ferească de pierderile aduse de inflație.
Randamentul obținut de plasamentele în bani gheață (cash) a fost de 1,3%, net inferior inflației de două cifre care s-a manifestat în 2022 pe piețele majore.
Aproape toate categoriile de valori mobiliare au avut în 2022 randamente negative, arată reprezentantul BNR, făcând din anul care s-a încheiat unul neprielnic investitorilor pe bursele internaționale.
Obligațiunile cu randament înalt au fost în 2022 pe teritoriu negativ, minus 12,7%, ca și acțiunile europene: minus 14,5%.
În mod similar, randamente negative au avut în 2023 obligațiunile corporative de calitate înaltă: minus 16,1%, obligațiunile emise de piețele emergente: minus 16,5%, precum și obligațiunile guvernamentale de pe piețele dezvoltate: minus 17,5%.
Cele mai mari pierderi au fost consemnate în dreptul acțiunilor SUA: minus 19,5%, al acțiunilor de pe piețele emergente: minus 19,7% și al fondurilor imobiliare listate: minus 23,6%.
Sursa datelor este o cercetare realizată de Black Rock și Refinitiv.
