Valul de antisemitism care a luat amploare în Europa și în Statele Unite se observă şi în România. Vorbim despre persoane care neagă Holocaust-ul, care vorbesc despre criminalii de război, despre cei care au săvârșit fapte grave, crime împotriva umanității. Din păcate, această retorică gravă se observă şi în Parlamentul României, acolo unde unii politicieni au iscat scandaluri intolerabile.
Întrebat despre acest fenomen al antisemitismului din România şi despre efectele sale în ceea ce priveşte democraţia, Paul Shapiro, directorul Muzeului Holocansului din Washington a spus:
"În primul rând aş spune că România nu face excepție de la tendința pe plan internațional să caute ţapi ispăşitori pentru oricine care nu e pe placul cuiva. În România a fost o tendință antisemită foarte puternică, începând de la mijlocul secolului XIX-lea și culminând, aș spune, în Holocaust. După care a fost o perioadă în care exprimarea antisemită deschisă a fost mai puțin prezentă.
Exista Partidul România Mare, dar România Mare a dispărut la un moment dat și câteva decenii vocea de ură a fost mai ascunsă. În aceste decenii, România făcut niște pași înainte enormi. S-a confruntat rolul României în Holocaust și am adus cu mine această carte "Raportul final al comisiei Wiesel din anii 2003-2004", în care s-a scris, bazat pe documentație bogată, ceea ce s-a întâmplat în România în perioada Holocaustului, răspunderea României și prezența în România după război a unei tendințe de negare, de minimalizare sau distorsionare. Recomandările raportului Wiesel, pot să spun, spre surprinderea mea, au fost împlinite. S-a creat o zi în memoria a Holocaustului în România, s-a construit un monument în mijlocul Bucureștiului, s-a făcut un mic muzeu în Chestură din Iași, în care evreii din Iași au fost omorâți în prezența tuturor.
"România a devenit un fel de model pentru multe țări"
S-a făcut un fel de muzeu comemorativ în casă lui Elie Wiesel. Pe toate gările din România, în Ardeal și Maramureș s-au pus plăci comemorative la intrare. România a devenit un fel de model pentru multe țări. Cum o țară democrată poate să confrunte o istorie care pentru mulți ani a fost ocultată.
Astăzi, și spun din nou, nu numai în România reies voci care ar nega, care ar face din criminalii de război, de exemplu Ion Antonescu, care poartă răspundere de omor a miilor de inocenți, voci care minimalizează faptele istorice de atunci. Când aceste voci apar, probabil că n-avem ce face.
Dar când cei care ar nega, minimaliza, distorsiona adevărata istorie a unor crime monumentale care i-au dat definiția secolului XX cu care ne luptăm și astăzi, când aceste voci intră hai să zicem, în main streem de discurs într-o țară, când cei care ar ierta într-un fel crime de omor în masă intră într-un Parlament, într-o țară democrată, aşa cum s-a întâmplat în România, Germania, Ungaria și alte țări în momentul ăsta, democrația însuși este în primejdie", a spus Paul Shapiro, directorul Muzeului Holocansului din Washington.
