Pentru cei cărora le este ruşine să ceară ajutorul lui Dumnezeu, pentru cei care nu se consideră demni de lumina divină, dar şi pentru cei care se cred împovărați de păcate, părintele Vasile Ioana a spus:
"Iertarea nu vine decât prin pocăință. Pocăința este esenţială. Nu există mântuire fără pocăință. Pocăința înseamnă să îţi pară profund rău de tot trecutul păcătos. Păcatul desparte pe om de Dumnezeu.
Nu există decât două căi. Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Nu poţi să slujești şi lui Dumnezeu şi Dracului, e imposibil. Atunci dacă alegi mergi pe calea aceea.
Dacă mergi pe calea lui Dumnezeu ai înțelesul necazurilor, înțelegi rostul necazurilor. De exemplu, cancerul a umplut cerul de sfinți de oameni care se mântuiesc. De ce? Pentru că atunci când vine şi te anunţă medicul gata ai cancer, eu le spun: bucură-te că ai timp de pocăință.
Ce înseamnă pocăința?
Îmi pare rău din toată inima pentru tot trecutul păcătos. Şi atunci am o dispoziție interioară să schimb ceva.
Ai haina murdară, da? Mergi cu haina la mașina de spălat şi iese de acolo imaculată.
Deci sufletul nostru se murdărește în fiecare zi. Dacă noi nu ne pocăim în fiecare zi degeaba petrecem ziua respectivă. De aceea la rugăciunea de seară: Iartă-mă Doamne, am greșit Doamne, azi am fost mizerabil.
Odată i-am vorbit soţiei mele urât şi am zis: Doamne azi am fost un porc. Îmi pare aşa de rău Doamne. Am simțit în suflet că m-am purtat urât cu ea şi m-a durut.
Dacă ție îţi pasă de tine ar trebui să îşi faci mereu recapitulare la finalul zilei, la rugăciunea de seară, la marginea patului tău înainte să te culci. Acest lucru îl impresionează pe Dumnezeu.
Cumva pocăință înseamnă să îţi pară rău şi să vrei să purifici sufletul tău printr-o dispoziție interioară ca la sport. Cine vorbeşte despre sport? Ăla care face sport. Cine spune ce e muntele? Cine urcă muntele, cine transpiră.
Deci credinciosul are dispoziție la efort duhovnicesc şi înţelege rostul necazurilor. Cine are necazuri ştie că plătește niște păcate şi prin suferință Dumnezeu îl iartă.
Necazul are un rost, boala are un rost, omule drag. Nu e nimic întâmplător în viaţa noastră. Dacă noi înţelegem asta suntem liniștiți.
Bolile sunt siteza alegerilor noastre că noi suntem la volan şi uneori dăm vina pe Dumnezeu. E ca la restaurant când comanzi şi bei şi mănânci şi când vine chelnerul cu nota de plată te întrebi de ce. Bolile sunt de multe ori nota de plată a felului în care ai ales.
A stresului imens pe care l-ai băgat în corp aiurea, anxietatea, felul în care ne purtăm cu noi înșine. Pentru că noi nu ne iubim pe noi şi trăim în afara existenței noastre.
Vedem numai răul din lume şi ne speriem. Moartea nu există, boala mă apropie de Dumnezeu. Lecțiile de viaţă mă apropie de Dumnezeu. Hai să ne dăm voie să fim fericiți.
Ne proptim în frici. Frica de mâncare este o chestie animalică. Sunt prea multe frici. Există Rai, există Împărăția lui Dumnezeu şi noi putem trăi asta aici pe Pământ", a spus părintele Vasile Ioana la Sinteza Zilei de la Antena 3.
