"S-a muncit foarte mult în acest an. Vorbesc strict din perspectiva Ministerului Justiției. Nu uităm că am început foarte devreme, în ianuarie, cu elaborarea legii privind desființarea SIIJ. Până la sfârșitul lui februarie legea era trecută prin Parlament.
Apoi, sigur, au fost cele trei legi ale justiției, legi monumentale, voluminoase, complexe, care au rezolvat problemele ridicate nu numai de mecanismul de cooperare și verificare, ci și de sistemul judiciar în anii anteriori", a declarat Cătălin Predoiu, marţi, la Antena 3 CNN.
Klaus Iohannis: ”MCV s-a încheiat astăzi pentru țara noastră”
Potrivit ministrului, România nu a făcut niciodată formal o legătură între mecanismul de cooperare și verificare și procesul de aderare la Schengen.
"Este o discuție care s-a născut în plan european. România a venit totdeauna cu contraargumente. Toate ministerele de linie - Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe - cu privire la faptul că nu ar exista o conexiune, dar nu poţi să ignori realitatea.
Realitatea este că în dezbaterea politică la nivel european și în dezbaterea diplomatică, instituțională, se discută în aceşti termeni și din această perspectivă era esențial ca acest raport să fie unul pozitiv.
Olanda într-adevăr a ridicat totdeauna problema unui raport pozitiv în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. Ei bine, acest raport pozitiv este astăzi pe site-ul Comisiei Europene și eu sper ca acest lucru să conteze", a spus Predoiu, întrebat dacă Olanda va accepta acum România în spaţiul Schengen.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a încheiat astăzi pentru ţara noastră.
El a precizat că acesta e ultimul raport MCV pentru ţara noastră.
Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul acestui mecanism, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.
