Recomandare din top articole
Personajul care i-a făcut cunoștință generalului Coldea cu afaceristul Hideg este Wang Yan, un apropiat al Ambasadei Chinei la București și fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Chineze.
Wang Yan a obținut cetățenia română în 1999, folosind numele Ion Alexandru.
De-a lungul anilor, numele lui Wang Yan a fost legat de mai multe scandaluri: traficul cu minore în clubul Shanghai, precum și controversata afacere Cupru Min.
În scandalul Shanghai, Wang Yan era în legătură directă cu patronii clubului la care veneau să se distreze polițiști cu funcții în vârful statului, ofițeri SRI la acea vreme și politicieni. Dosarul penal a fost închis deși numeroase fete i-au identificat din planșe foto pe clienții bordelului condus de chinezi.
După închiderea dosarului, Wang s-a afișat public cu înalți demnitari și s-a zvonit că ar fi participat chiar și la nunta fiicei unui politician român.
Wang invoca și faptul că este un înalt oficial chinez și că îl însoțise pe președintele Xi Jinping în vizite în străinătate.
La trei ani după ce DIICOT a închis dosarul de trafic de minore și prostituție, fără ca Wang Yan să fie trimis în judecată, în 2012, SRI a cerut să-i fie retrasă cetățenia română, pentru că reprezenta, "un pericol la securitatea națională".
Autoritatea pentru cetățenie și Tribunalul București au aprobat cererea SRI care invoca: "retragerea cetățeniei pentru "persoana care este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională".
Sursa: Solicitare SRI către ANC, 2012
Cu toate acestea, Wang a revenit în România fără probleme, patru ani mai târziu, în 2016, în postura de investitor chinez, interesat direct de Cupru Min.
A făcut vizite la Ministerul Economiei, punând la cale un parteneriat româno-chinez prin intermediul firmei Merlion Resources Holding cu sediul în Hong Kong, China.
Wang Yan a făcut chiar mai multe vizite la Cupru Min, și cu aprobarea Departamentului de securitate din Ministerul Economiei, dar și fără aprobări. Chinezii au cerut și o vizită la obiectivul Roșia Poeni, însă nu li s-a permis pentru că nu aveau aprobările necesare.
Un an mai târziu, în timpul guvernului Cioloș, a ajuns chiar să semneze cu Cupru Min un contract de cumpărare a întregii producții de concentrat de cupru.
Interesul chinezilor pentru Cupru Min era motivat de faptul că această societate deține 60% din rezervele de cupru ale țării, un metal foarte căutat în industrii și un obiectiv strategic pentru fiecare stat în parte.
La un an după ce chinezii au preluat producția de la Cupru Min Abrud, în birourile companiei din Apuseni, SRI a descoperit fire specifice unei instalații de spionaj, dar cazul a rămas secret.
Potrivit presei, după semnarea contractului dintre Cupru Min și chinezi, analizele au indicat o concentrație de aur de 3,1 grame pe tona de concentrat, cu toate că de-a lungul anilor concentrația medie de aur era de 5 grame per tonă.
Opinia Transilvană remarca că brusc, după semnarea contractului cu chinezii, au dispărut din hârtii două grame de aur la tona de aur concentrat. Tradus în bani, de la Abrud, se vor scurge, în buzunare necunoscute, nu mai puțin de 150 de kilograme de aur, adică 6 milioane de dolari.
Câțiva ani, producția de cupru din România a fost exportată către China printr-o firmă din Voluntari, deținută de fosta secretară a afaceristului rus Vitali Machinski, proprietarul combinatului Alro și personaj cheie în celebrul dosar privind traficul de influență făcut de apropiații lui Băsescu pentru ruși.
După ce a câștigat licitația pentru întreaga cantitate de concentrat de cupru, subiectul a ajuns în atenția DIICOT, însă cazul a fost pasat în 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
În aceste condiții, se ridică întrebarea: Ce fel de relații există între Wang Yan, pe care SRI l-a expulzat din țară pentru legături cu teroriști, și fostul director al SRI, Florian Coldea?
București, 29/11/2005. Trei domni bine îmbrăcați poposesc la restaurantul Shanghai, restaurant-paravan pentru prostituție și trafic de migranți.
Patronul locației, un chinez. Hainele, dar și discreția pe care o vor cu privire la întâlnire trădează faptul că au un statut aparte, nu vor să fie văzuţi sau identificați de indiscreți. Intrarea le este aranjată de un alt domn, cu un statut aparte.
Este vorba despre șeful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sector 3 de la acea vreme, polițistul Radu Gălățan.
În stenogramele procurorilor DIICOT, Gălățean figurează drept bărbat. Fără nume și prenume, fără funcție.
Printre filele acestui controversat dosar poposesc nume sonore atât din SRI, cât și din Poliția Română. Unul dintre personaje a fost adjunct la Poliția Capitalei, șef la Direcția de Investigații Criminale fix în timpul scandalului și apoi director adjunct în serviciul secret al Internelor. Surse din poliție vorbesc despre o apropiere între el și chinez.
Un alt personaj greu ce se regăsește între filele acestui dosar este un fost șef de brigadă antiteroristă din SRI. Azi pensionat, generalul s-a refugiat în privat și se ocupă de manageriatul unei firme de pază.
Interesant este și faptul că societatea cu pricina asigură protecția unui colos industrial în România, firmă ce are legături adânci cu oligari ruși.
Iţele acestui dosar au rămas la fel de încurcate. Nu a ieșit la iveală corupția care i-a permis chinezului să-și deruleze afacerile și nici cine din conducerea autorităților l-a protejat.
