Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de organismele internaţionale care monitorizează exodul refugiaţilor ucraineni, aproape 10.000 dintre cei 80.000 de refugiați din Ucraina care au rămas în România ar fi studenți, iar România a luat măsuri pentru ca aceștia să își poată continua studiile.
Soluţii s-au găsit şi pentru a integrarea refugiaților pe piaţa muncii, dar şi accesul la sistemul de asistența medicală, a spus Bogdan Aurescu, ministru de Externe, care a subliniat că se iau măsuri în continuare pentru ca toţi refugiații să se simtă în siguranță pe teritoriul României.
"Deocamdată facem faţă acestor cifre care cu siguranța vor creşte. Chiar dacă luptele se vor opri în Ucraina, ţara este distrusă de război şi nimic nu mai funcționează acolo.
Cu siguranță numărul refugiaților va creşte, iar estimările ONU arată că un alt val de refugiați se îndreaptă către noi.
În ceea ce îi privește pe cei care rămân în România am luat deja măsuri pe plan intern şi ne pregătim pentru a aranja şcoli pentru copii. Am pus la dispoziție asistenţă medicală gratuită pentru toţi cei care rămân aici şi încercăm să facilităm integrarea lor şi pe piața muncii", a spus ministrul de Externe, Bogdan Aurescu într-un interviu pentru CNN difuzat la Sinteza Zilei.
Referitor la zona de interdicție aeriană deasupra Ucrainei şi deasupra coridoarelor umanitare, Bogdan Aurescu a spus:
"Am discutat această chestiune în timpul ministerialei NATO la Bruxelles, iar secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg, a subliniat după întâlnire că, din nefericire, nu putem să impunem o zonă de interdicție aeriană în Ucraina pentru că asta însemnă că NATO ar putea intra în conflict direct cu Rusia.
Din moment ce Ucraina nu este membră NATO nu putem pune în aplicare această cerință", a mai explicat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
