Întrebat care ar fi consecințele pentru România dacă Rusia va alege să dea un atac cu arme nucleare tactice în Marea Neagră, Mitică Drăgușin, directorul de securitate nucleară de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, a explicat:
"Aș vrea întâi să se înțeleagă că e o mare diferență între bomba atomică, aceea care se înalță ca o ciupercă, cum a fost la Hiroshima şi Nagasachi și armele nucleare tactice.
E o diferență mare, pentru că ai unda de șoc foarte puternică. La bomba atomică norul se ridică și împrăștie radiații pe raze foarte mari.
Cât de reală este amenințarea nucleară pentru Marea Neagră
Grupul nostru de specialiști din cadrul institutului au pus la punct o platformă software. Se cheamă CBRNE - Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear, Explozivi într-un sub-program numit Riscuri și Amenințări Nucleare.
Tot timpul, în fiecare zi, acești colegi ai noștri au făcut simulări la toate cele 4 centrale în funcțiune Rivne, Hmelniţki, Ucraina-sud, Zaporojie, dar şi la Cernobîl pentru a afla ce s-ar întâmpla dacă se schimbă condițiile meteo și unde s-ar duce norul radioactiv.
Pe de altă parte, ca preocupări din domeniul nuclear în institut e în operare continuă un turn meteo de 40 de metri înălțime, iar datele sunt publice pe site-ul institutului.
Pe de altă parte, avem un protocol de colaborare cu Comisia Națională pentru Controlul a Activităților Nucleare în care, pe lângă operarea acestui software, să operăm împreună și ne corelăm informațiile cu un alt program RODOS.
Toate informațiile sunt la nivelul amplasamentului institutului, care înseamnă vreo 40 de hectare, acolo unde sunt amplasate aceste stații de monitorizare.
Mai există și posibilitatea să prelevăm aer atmosferic și să vedem ce conține. De exemplu, dacă cumva apare ion radioactiv.
Care sunt consecințele unui atac nuclear în Marea Neagră
Deci noi putem vorbi de scenarii, de estimări. Ca să putem face un scenariu cât mai aproape de realitate ne trebuie termenul sursă, adică ce cantitate de încărcătură atomică nucleară este în acel purtător, adică pe o rachetă din aceasta sau într-o mini-bombă.
Toate aceste simulări făcute de colegii noștri se referă la racheta de tip Iskander, care are rază de acțiune de 500 de kilometri cu o încărcătură în rachetă de 480 de kilograme, încărcătură nucleară și care explodează, adică e pusă în acțiune cu o precizie de 5 metri față de ținta la care se dorea.
Nu discutăm la nivelul solului, ci mai deasupra, fără să precizăm la ce înălțime se întâmplă, pentru că efectele din punct vedere radiologic sunt mici, comparabile cu alt tip de efecte.
Adică efectele undei de șoc şi efectele termice ale exploziei.
Astfel, în termenii precizați la început aşa cum s-a făcut simularea pe o rază de 2 kilometri până la 1.600 de metri avem distrugere totală a populației, deci 100%.
Problemele apar, de exemplu, la unda de șoc mecanic, pur și simplu.
La o distanță de 1,5 kilometri de zona unde s-a produs, din cauza presiunii mecanice a undei de şoc, avem 2% din populaţie accidentată şi restul de 98% distrusă total. Clădirile, inclusiv clădirile din fier-beton, deci armate cu fier beton se distrug.
Dacă ne depărtam la 2.6 kilometri, numai 50% din oameni mor. Dar, 40 % sunt accidentați fără să moară și tot așa.
La 4,8 kilometri numai 2% mor, 5 % sunt răniți. Deci raza de acțiune e cam la 8.5 kilometri pe încărcătura care am precizat-o și cu tipul respectiv de rachetă.
Şi mai avem efectele termice şi efectele produse de radiații, acestea din urmă fiind mai reduse decât efectele termice şi mecanice. Radiațiile se duc pe o rază de maxim de 2 km", a explicat Mitică Drăgușin, directorul de securitate nucleară de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară.
Pe de cealaltă parte, Petre Min, directorul de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare a explicat:
"Domnul Drăgușin v-a prezentat niște date calculate, simulate. Noi ne-am uitat la niște date statistice, date istorice de la 2 importante programe, programe care au fost implementate în trecut, teste nucleare,.
Putem să vorbim despre evaluările și rezultatele, programele care au fost implementate după al Doilea Război Mondial pentru a verifica foarte multe elemente de la Hiroshima și Nagasaki.
Rezultatele au condus că avem consecințe radiologice la care ar conta undeva la 20-30 de kilometri de la 50 de kilometri rază și, repet, astea sunt pentru acele bombe care au fost utilizate la testele nucleare la Hiroshima, la Nagasaki.
Dacă e să ne uităm la ceea ce vorbim în acest moment, aceste bombe tactice, probabil că raza se reduce undeva la 10 kilometri", a spus şi Petre Min, directorul de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN.
