”Dacă există vreo decizie care stă într-un singur om și un consens care nu s-a întrunit, președintele Iohannis este cel care aduce acel consens pe masa liderilor europeni și mi s-a părut că nu avea niciun rost să ne spună nouă aceste lucruri. Eram niște consilieri ai unui președinte. Ne-a spus pur și simplu din inimă și să ne facă conștienți de personalitate celui pe care îl serveam la acel moment. Și cred că acest lucru îl poate avea și Alianța Nord-Atlantică în fruntea ei. Un om care a servit 10 ani în acest conclav care se numește Consiliul European și care și-a petrecut jumătate din viață într-o Românie comunistă, ai cărui bunici au fost deportați în Siberia de Stalin și care pentru prima dată ar putea deveni un lider.
Pentru prima dată, un lider dintr-o fostă țară comunistă, după 35 de ani de la căderea comunismului, ar putea să reprezinte din nou simbolul apărării Flancului estic împotriva răului care vine din nou de la Moscova”, a declarat ambasadorul României în SUA.
Andrei Muraru a vorbit apoi despre vizita pe care Klaus Iohannis urmează să o facă în Statele Unite.
”Va veni aici pentru un premiu extrem de prestigios, Atlantic Council sau Consiliul Atlantic în limba română, care este un uriaș centru de reflexie american, a decis să-i acorde președintelui un premiu foarte important. Este un fel de Oscar al relațiilor internaționale. Și dacă vă uitați pe lista celor care au fost premiați în anii din urmă, de la începutul anilor 2000, de când se decernează acest premiu, o să vedeți așa: toți foștii și actualul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, președintele Joe Biden, când era vicepreședinte, secretarul general al ONU.
Citește și
Președintele Iohannis este primul șef de stat din Europa care primește acest premiu, alături de comandatul suprem al forțelor aliate, generalul Cavoli, și de secretara americană a comerțului, Gina Raimondo, trei lideri care simbolizează în trei dimensiuni diferite valoarea acestei alianțe între Statele Unite și Europa: economia, puterea militară și parteneriatul politic. Și va fi o gală impresionantă, cu aproape 800 de oameni. Toată crema din business-ul american, din presa americană va fi acolo. Și cred că este foarte important că încă o dată, România, prin acest premiu, pentru că, în definitiv, este onorată România, este așezată la locul pe care îl merită și vorbim de acum de NATO. Această candidatură, cel puțin așa cum o înțeleg eu, nu este despre președintele Iohannis, nu este, ca să forțez lucrurile, nici măcar despre România, este pur și simplu un manifest despre ce vrea să facă NATO pentru următorii ani pentru Europa de Est.
Suntem în cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial și este, în mod evident, momentul ca NATO, după ce a recunoscut Rusia ca cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa sa, să probeze și prin decizia pe care o ia prin lidership-ul pe care îl investește pentru următorii ani, că acordă o importanță deosebită acestui bastion care este, de fapt, Flancul Estic și care păzește cea mai vulnerabilă zonă a Alianței”, a mai spus Andrei Muraru.
Întrebat dacă șansele președintelui Klaus Iohannis la șefia NATO se păstrează, Andrei Muraru a răspuns:
”Cred că există șanse bune. Din discuțiile pe care le-am avut aici, nimeni nu pune la îndoială profilul președintelui, capacitatea sa de a ține împreună 32 de aliați, capacitatea de a face față provocărilor. Sigur că există un număr mare de state care stau acum în spatele premierului Rutte, dar fundamental în această decizie este un singur cuvânt și acela este consens. Atâta timp cât nu se întrunește acest consens în interiorul Alianței, fie că e vorba de un stat sau de cinci state sau de trei state, o decizie nu se va putea lua și consensul nu poate fi întrunit decât în baza unor discuții și a unor negocieri”, a explicat Andrei Muraru la Antena 3 CNN.
