Ce au în comun oamenii care trăiesc mult? Vlad Ciurea: „Acesta este secretul”
Publicat acum 6 ore si 26 minute
"În Europa și în America de Nord cancerul de prostată astăzi este principalul tip de cancer din patologia masculină. Și datele pe care le avem în 2022 sunt cumva influențate de perioada COVID.
În perioada COVID, s-au diagnosticat cu 25 % mai puține cancere de prostată. Asta nu înseamnă că ele nu existau, ci nu au fost descoperite. Pacienţii nu au venit la medic.
În America, spre exemplu, 70 % din pacienți au fost mai puțin testați PSA față de cum era obiceiul prin medicii de familie sau prin medicii urologi în comparaţie cu 2019.", a spus medicul urolog Cristian Surcel, luni, în cadrul rubricii Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Simptomele cancerului de prostată
- Flux slab de urină
- Nevoia imperioasă de a urina
- Urinare frecventă, mai ales pe timp de noapte
- Scădere în greutate
- Durere/usturime în timpul urinatului
- Prezenta sângelui în urină
- Durere spate/șolduri/pelvis care nu dispare
- Respiratie sacadată/senzație de oboseală/amețeli
Nu este uşor să previi un cancer de prostată, pentru că este un cancer care se instalează din punct de vedere al leziunilor la vârste foarte fragede.
Există o perioadă foarte lungă de 20,22, chiar 25 de ani de latență. Apoi, după vârsta de 55, 60, 65, 70 de ani, începe să se manifeste clinic.
Este important ca bărbaţii să fie apropiaţi de medicii urologi, astfel încât să fie testaţi precoce.
Factori de risc în cancerul de prostată
- Vârsta
- Istoric familial
- Modificări genetice
- Hormoni
În lumea civilizată există o strategie bazată pe risc. Adică, dacă pacientul are peste 50 de ani, dar nu are factori de risc, trebuie să se prezinte la fiecare 5 ani la medicul urolog.
Dacă în familie există rude de gradul 1 sau rude apropiate cu cancer de prostată, screening-ul se recomandă să debuteze de la 45 de ani, iar dacă există gene responsabilw de cancer, screening-ul trebuie să înceapă undeva de la 40 de ani.
Rasa de culoare, de exemplu, are o incidenţă mai mare faţă de rasa caucaziană.
PSA-ul este o enzimă, este un antigen care de fapt este o enzimă pe care noi îl recoltăm din sânge.
Deşi este un marker care a revoluţionat medicina şi diagnosticul cancerului de prostată, acest PSA este un marker care nu este specific cancerului, dar este specific prostatei.
Dacă ai un PSA ridicat, asta nu înseamnă că ai obligatoriu cancer. Deci, nu trebuie să devii axios şi să intri în depresie. Ci să mergi la un medic urolog să evalueze riscul.
În cel mai rău caz, dacă riscul este ridicat, se recomandă un RMN sau o puncție. Această puncţie stabilește diagnosticul. Să înţelegem că nici simptomatologia şi nici PSA-ul nu ne oferă diagnosticul.
Prevenția cancerului de prostată
- Consumul a cel putin 250 grame fructe/ legume zi
- Miscarea regulată
- Menținerea unei greutăți sănătoase
Mulţi pacienţi vin la urolog pretinzând că au patologie prostatică. Cu cât avansezi în vârstă, cu atât probabilitatea de a dezvolta cancer de prostată, prin definiție, este mai ridicată.
Stilul de viaţă contează şi contează chiar mai mult decât alimentaţia. Se consideră că este bine să facem sport cel puţin 30 de minute. Să facem exerciţii regulate. Să ne expunem la soare.
Potrivit studiilor, alcoolul în cantităţi mici, scade cu 10-15 % riscul de cancer de prostată. De asemenea, foarte important este şi consumul de seleniu, de zinc. Să mâncăm fructe de mare şi roşii. Să nu mâncăm mâncare prăjită.", a mai spus medicul urolog Cristian Surcel.
O afecțiune oncologică are un puternic impact fizic, dar și psihologic, social sau economic, atât asupra pacienților, cât și asupra familiilor acestora. Să avem grijă de sănătatea noastră înseamnă să avem grijă și de cei dragi. Așa că e important să făcem mai mult pentru noi, și mai mult pentru familia noastră. Depistarea precoce a cancerului salvează vieți.
