Cât de periculos este acest factor și ce boli tratăm de fapt, cu antibiotice, aflăm de la medicul Adrian Marinescu.
"Este foarte important de spus că antibioticele tratează infecțiile bacteriene. În momentul în care tratăm și alte infecții, pe lângă faptul că nu vor avea efect, acele antibiotice pot produce reacţii adverse.
Lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Vorbim de ani și ani despre rezistența la antibiotice, despre faptul că luăm antibiotice fără prescripție medicală, că le luăm după ureche. Medicii au dat antibiotice când n-ar fi trebuit să dea. De exemplu, în pandemie s-au luat antibiotice pe scară largă, în condițiile în care vorbeam de o infecție virală.
Efectele se pot vedea imediat, de la lucruri simple, de la afectarea florei intestinale, de la reacțiile adverse imediate și continuă cu ceea ce se întâmplă în timp.
Orice antibiotic, la un moment dat în timp, dezvoltă rezistență. Ce se întâmplă în ultimii ani înseamnă o dinamică fără precedent. ", a spus medicul Adrian Marinescu, miercuri, în cadrul rubricii Sfat de sănătate de la Antena 3 CNN cu Andreea Cigolea.
Rezistența la antibiotice
-
Una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale
-
Afectează pe oricine
-
Apare in mod natural
-
Număr tot mai mare de infecții
-
Perioadă mai lungă de spitalizare
-
Deces
"Dacă mergem tot aşa, vom ajunge să nu mai avem antibiotice noi şi să nu putem rezolva infecţiile bacteriene, precum sepsisul, care pune viaţa în pericol pacientului.
Vom ajunge în punctul în care infecțiile de spital și infecțiile grave, care au într-adevăr nevoie de antibiotic, să nu mai poată fi rezolvate. Nu doar că nu ne vindecăm, dar poate apărea decesul.
Nu tratăm cu antibiotice tot ce înseamnă infecţie virală. Deci, nu are nicio legătură cu antibioticul. La fel, un lucru extrem de important. Nu toate infecţiile bacteriene se tratează. De exemplu, dacă am o infecţie urinară, care nu e activă, nu am de ce să o tratez. Și aici ajungem din nou la medic.
O modalitate de prevenţie în ceea ce priveşte administrarea antibioticelor este chiar conştientizarea. Doar că acest lucru trebuie să se întâmple cât mai des și trebuie să fie într-adevăr și proiecte importante.
Simptomele rezistenţei la antibiotice
Simptomatologia poate fi imediată. Pot apărea reacţii alergice sau simptomatologie digestivă imediată. Sunt oameni care ajung să nu rezolve ulterior aceste efecte și să ajungă să aibă o evoluție cronică. Sunt pacienți care au luat antibiotice pentru o perioadă lungă de timp și ajung la infecții de temut, precum clostridium, infecţia determinată de cele mai multe ori de consumul de antibiotice.
Nu există medicament care să fie lipsit de reacții adverse. Dacă luăm după ureche sau luăm un medicament care nu ne trebuie, vom avea doar reacțiile adverse și vom crea rezistență.
Pentru fiecare caz trebuie discutat separat. Reţeta vecinului nu se potriveşte şi pentru mine. Să ne gândim la antibiotice ca la o variantă absolut necesară, dar atunci când trebuie.
Microbiota este foarte afectată de antibiotice. În momentul în care lucrurile astea ajung să fie efective, este o simptomatologie de care nu prea scăpăm. Sunt oameni care se miră că au diverse simptome, n-au un diagnostic direct și pun problema oare de ce se întâmplă lucrurile astea.", a mai spus medicul.
Infectii virale care NU se tratatează cu antibiotic
- Răceală
- Gripă
- COVID-19
- Bronșită
- Tuse/durere în gât
- Unele infecții la urechi
- Unele infecții sinusuri
Mare atenție la folosirea antibioticului în infecții virale
- Nu vindecă
- Nu ajută la stare mai bună
- Efecte secundare serioase
- Rezistența bacteriilor la antibiotice
