Alcoolul este toxic pentru celulele organismului, mai ales atunci când se depășește limita recomandată de consum. Despre această limită ne-a vorbit medicul Anca Hâncu.
”Alcoolul, așa cum este definit de Organizația Mondială a Sănătății este o substanță psihoactivă, o substanță toxică, care produce dependență. Sper că nu v-am întristat, dar este bine să știm această poziționare.
Pe de altă parte, cercetări publicate la începutul anului au dus la niște mesaje mai strcite ale OMS, pentru că s-a făcut legătura și între consum mai mic de alcool, dar constant, și consum mai mare, dar mai rar, astfel încât OMS ne sfătuiește, începând cu acest an, că nu există un nivel de alcool sigur pe care un medic să-l poată recomanda. Practic, mesajul unui medic va fi zero alcool”, spune medicul Anca Hâncu.
Recomandările medicilor
”Tot în anul acesta, a fost emis un ghid de sănătate care spune că sigur, dacă nu bei alcool deloc, nu vei avea niciun fel de risc din acest punct de vedere, însă dacă consumi 1-2 porții de alcool/săptămână, cel mai probabil că sănătatea ta nu va fi afectată. Dacă insă consumul tău de încadrează între 3-6 porții, poți să ai riscuri pentru diverse cancere.
Peste 7 unități pe săptămână, indiferent că sunt luate toate odată sau treptat vor însemna creșterea riscului pentru accident vascular cerebral, pentru mortalitate de cauză cardio-vasculară”, mai spune medicul Anca Hâncu.
Anual mor aproximativ 2,5 milioane de persoane din cauza alcoolului. Mai mult de jumătate dintre adolescenți din Moldova au încercat un pahar de băutură alcoolică la vârsta de 13 ani sau mai devreme și circa 8% dintre ei au fost în stare de ebrietate alcoolică la vârsta de 13 ani sau mai devreme.
Cele mai accesibile băuturi pentru adolescenții de 15-16 ani sunt berea și băuturile alcoolice dulci. 70% dintre decesele premature ale adulţilor sunt cauzate de comportamente riscante din perioada adolescenţei
Consecințele consumului de alcool pe termen lung
Consumul de alcool la adolescenți poate avea consecințe precum mahmureala, rezultatele şcolare scăzute, riscul de a fi consumator alte substanțe/droguri, comportamente anti-sociale și riscante, deces prematur.
Pe termen lung, consumul de alcool poate aduce complicații grave organismului și anume: afecțiuni digestive: gastrită, ulcer, hepatită, pancreatită, hemoragie digestivă; afecțiuni cardio-vasculare: hipertensiune, cardiomiopatie alcoolică, boală coronariană, arteriopatie periferică; afecțiuni neurologice: polineuropatie, demență, sindrom Korsakoff, encefalopatie Wernicke, afecțiuni medulare; afecțiuni neoplazice: diverse cancere; diverse traumatisme
În România, alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză a bolii hepatice cronice. Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool includ ficatul gras, hepatita și ciroza. Ciroza, care este o forma ireversibilă a bolii hepatice apare la aproape 30% dintre consumatorii de alcool în exces. România este printre tarile cu cel mai mare procent de boli de ficat din Uniunea Europeană.
