Toxicologul Radu Ţincu a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea, despre obiceiul nesănătos care ne îmbolnăveşte ficatul, dar şi despre cum sunt afectaţi plămânii de poluare.
"Stresul cotidian, dincolo de starea psihică și emoțională pe care o resimțim, eliberează o serie de hormoni de stres. Ar trebui să ne alarmeze ideea faptului că anumite glande, în perioadele noastre de agitație, nervozitate, stres psihic, suprasolicitare fizică, eliberează astfel de hormon, cum ar fi, spre exemplu, cortizolul.
Acest hormon de stres este unul dintre cei mai nocivi pentru organism, pentru că produce o serie de dereglări, în special în zona metabolică. Îmbătrânirea cerebrală sau neuro-degenerescență reprezintă elementul care ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult.
Majoritatea studiilor ne spun, spre exemplu, că peste 20 de ani, numărul de boli neurologice degenerative asociate persoanelor adulte va fi în creștere.
Asta înseamnă că vom dezvolta progresiv diferite forme de demență. Ceea ce arată că acest stres psihic este cauzator de modificări în structura cerebrală. Avem o serie de hormoni neurohormoni, neurotransmițători cerebral excitator, cum ar fi glutamatul.
Un proces cronic de inflamație la nivel cerebral va duce la distrugerea neuronilor pentru că această rată metabolică în exces produce stres oxidativ, iar stresul oxidativ prin eliberarea de specii reactive de oxigen va cauza, dacă vreți, o arsură chimică a sinaselor. Celula respectivă nu-și mai poate menține funcționarea normală, fie prin faptul că pătrunde foarte multă apă în interiorul celulei, ceea ce duce la o vacuolizare a celulei neuronale sau se produc pierderi de electroliți.
S-a observat că primul filtru în momentul în care mâncăm substanțe chimice este ficatul. Ficatul este primul care suferă și folosește toate aceste resurse pentru a neutraliza aceste toxine.
De multe ori, cantitatea de toxine este foarte ridicată, diversitatea lor este una extrem de ridicată și atunci mecanismele acestea de detoxificare nu mai pot să fie la fel de eficiente. În primă instanţă apare afectare hepatică, care se numește steatoză hepatică.
Mai mult decât atât, poluarea este un toxic și este un toxic mai periculos, pentru că dacă putem să fim atenți la ce mâncăm, putem să reducem toxicitatea alimentară, în momentul în care respirăm aer poluat, acest lucru este aproape imposibil de evitat. Nu ne putem muta cu toții în munți. Poluarea produce la nivelul arborelui bronşic inflamație.
Oxizii de azot sunt substanțe iritante pentru mucoasa respiratorie și apare eliberarea de citokine proinflamatorii. Aceste citokine proinflamatorii pe de o parte vor crește secreția de mucus. Asta înseamnă că vom avea o hipereactivitate bronșică, o secreție de mucus în exces care predispune la apariția unor fenomene infecțioase.
Foarte interesant este faptul că poluarea nu doar că realizează această activare, această hipersecreție de mucus, dar poluarea reușește să anihileze și capacitatea căilor respiratorii de a elimina aceste mucozități. Deci, avem un efect dublu prin care mucusul rămâne stagnant la nivel pulmonar.
Cu toate acestea, să nu uităm că cel mai important poluant, dincolo de cei atmosferici, este fumatul. Fumatul conține foarte multe substanțe iritante pentru arborele traheobronsic și crește incidența cancerului bronho-pulmonar.
Deci, discutăm de modificări mult mai importante pe care fumatul le poate produce asupra organismului uman.
Totodată, consumul de alcool este un hepatotoxic prin excelență. N-am văzut nicio persoană care consumă cronic alcool și care să nu aibă afectare hepatică secundară a acestui obicei. Dincolo de afectarea directă a hepatocitelor, alcoolul produce o serie de modificări neurologice.
Funcția de gândire, funcția cognitivă, atenția, capacitatea de învățare sunt afectate la persoanele alcoolice, pentru că se produce o scădere la nivelului unor vitamine esențiale pentru sistemul nervos central, cum ar fi vitamina B1 sau vitamina B6.", a mai spus medicul Radu Ţincu.
