"Al doilea creier". Unde se află și cum ne dăm seama că este bolnav | Nutriţionist: "Trebuie să existe un echilibru"

Sistemul digestiv, dar și inima și creierul sunt afectate de tulburările microbiomului intestinal. 

Nutriţionistul Marilena Oprişanu a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea, despre dezechilibrul florei intestinale, dar şi despre cum influențează sănătatea microbiomul intestinal.

"În primul rând, să pornim de la echilibrul florei intestinale, despre care probabil am auzit cu toții că e foarte important. Echilibrul florei intestinale este menținut printr-o alimentație cât mai diversificată, prin alimente bogate în prebiotice și probiotice, pentru ca acesta să devină substrat nutritiv și energetic pentru comunitatea de microorganisme care sunt rezidente în corp uman.

Este important să păstrăm integritatea acestei comunități în care avem bacterii, fungi, tot felul de microorganisme, drojdii, virusuri. Ele trebuie să fie într-un echilibru. Putem să trăim foarte bine cu aceste microorganisme pentru că fac o grămadă de lucruri bune pentru noi. În momentul în care ele sunt în dezechilibru, se formează o disbioză, un dezechilibru al florei.

Cum influențează sănătatea microbiomul intestinal

• ajută digestia laptelui matern
• digeră fibrele alimentare 
• influențează funcționarea sistemului imunitar
• influențează sănătatea creierului

Probleme de sănătate din cauza disbiozei

• tulburări digestive
• diabet
• infecții mai frecvente și alergii
• exces ponderal
• tulburări de dispoziție
• probleme ale pielii
• boli cardiovasculare 

Beneficiile probioticelor

• refacerea florei intestinale
• stimularea dezvoltării sistemului imunitar
• tranzit intestinal normal
• reducerea numărului/duratei infecțiilor

Disbioza este manifestată în primul rând prin simptome digestive. Tranzit dezechilibrat cu episoade diareice sau constipație, care pot duce până la boli inflamatorii degenerative. Vorbim de sindromul colonului iritabil, sindromul intestinului permeabil, boală Cronh, colită ulcerativă, gastritele.

Ar trebui să ne uităm și la pielea noastră pentru că şi ea este afectată. La fel şi starea mentală. De multe ori, nici nu putem să slăbim și deși ținem un stil de viață sănătos, ne dăm seama că nu se duc deloc kilogramele.

Popular, se spune că, stomacul nostru este cel de-al doilea creier. Nu este greşit întrucât tot tractul gastrointestinal este căptușit de celule nervoase. Aceste celule nervoase comunică cu sistemul nervos central printr-o relaţie bidirecţională.

Cauzele disbiozei

• infectii virale/bacteriene/parazitare
• modificări bruște mediu/dietă
• alimentație bogată în zaharuri și grăsimi și săracă în fibre
• imunitate scăzută
• anumite medicamente - în special antibiotice

Alimentele care sprijină sănătatea microbiomului intestinal

• leguminoase și fructe
• iaurt și chefir
• cereale integrale și ulei de măsline

Dacă există un dezechilibru acolo- depresii, anxietăți, boli neurodegenerative, comunică cu celulele nervoase de la nivelul stomacului și acestea pot să moduleze, pot să facă sinteză de numiți neurotransmițători. 

Dezechilibrul florei intestinale poate să pornească de cele mai multe ori de la tratamente cu antibiotice prelungite, de la medicamentație luată necorespunzător, dar, bineînțeles, și printr-o alimentație dezechilibrată.

Putem consuma chefir, murături. Acestea fac parte din probiotice. Sunt comunități de bacterii vii pe care putem să le avem din alimente sau din suplimente cu probiotice care se regăsesc în murături, în saramură. Atenție, nu-n oțet.", a mai spus Marilena Oprişanu.

Microbiomul a devenit în ultimii ani punctul de cotitură în rezolvarea numeroaselor patologii medicale precum anxietate, depresie, alt-himen, obezitate și probleme metabolice.

Conform recomandărilor făcute de experți, dieta are a fi cea mai rezonabilă intervenție de prevenire a unor patologii cronice prin menținerea unui echilibru între populația microbiană intestinală. Mai exact, menținerea stării de eubioză.