Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile sau virusurile nu mai răspund la agenții antimicrobieni, ca urmare a rezistenței la medicamente sau la antibioticele. Prof. Dr Codruț Sarafoleanu ne explică cum se trateaza corect virozele, răcelile sau durerile în gât și de ce fac românii abuz de pastile nerecomandate.
"În primul rând, 80 % din infecțiile respiratorii ale tractului respirator superior sunt infecții virale, deci nu beneficiază de tratament antibiotic.
În al doilea rând, tratăm cu antibiotice o complicație a unei viroze respiratorii. Deci, momentul în care apar niște semne de infecție ori rinosinuzită, de secreţii purulente, inflamaţii cu apariţia puroiului pe amigdalele palatine, o infecţie importantă la ureche sau în urma unei viroze respiratorii. Acesta ar fi contextul în care este nevoie de antibiotic.
Ce infecții tratăm cu antibiotic
- Rinosinuzită
- Puroi amigdale palatine
- Infecție la ureche
- Laringotraheită
- Complicații viroze respiratorii
Nu este bine să avem antibiotice în casă. Nu este bine să le păstrăm de la un eveniment infecţios la altul. Este bine să lăsăm medicul să ne recomande tratamentul antibiotic adecvat atunci când este cazul.", a spus medicul Prof. Dr Codruț Sarafoleanu, joi, în cadrul rubricii Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Mare atenție! Antibiotic în infecții virale
- Nu vindecă
- Nu ajută la stare mai bună
- Efecte secundare serioase
- Rezistența bacteriilor la antibiotice
"Totodată, reţetele recomandate de medic să fie respectate întocmai.
Să reţinem că tratamentul antibiotic corect trebuie să dureze între 7 şi 14 zile, în funcţie de afecţiune. Nu există tratament antibiotic de două zile sau de trei zile.
Mai există o noţiune esenţială pentru a avea un argument în ceea ce priveşte durata tratamentului, acela că eficacitatea clinică înseamnă ameliorarea simptomelor când pacientul se simte bine, pe când eficacitatea bacteriologică înseamnă când antibioticul a reuşit să distrugă toţi microbii din zona respectivă.
Între aceste două momente există o diferenţă de timp, undeva la 5-6 zile. Deci, pacientul se simte bine după trei zile, dar trebuie să continue să ia tratamentul 10 zile.
Rezistenţa la antibiotice este periculoasă. În următorii 30-40 de ani, nu vom mai avea antibiotice cu care să tratăm nişte infecţii banale. În România, ne situăm la principalii germeni cu rezistență peste 50 % la antibioticele uzuale, ceea ce este îngrijorător.
Simptomele banale, precum roşu în gât, secreţii nazale sau o oarecare usturime de nas, se pot trata acasă fără probleme. Luăm vitamina C, ne punem picături în nas, luăm antitermice, antiinflamatoare.
Cum tratăm virozele obișnuite
- Vitamina C
- Picături nas
- Analgezice antipiretice
- analgezice antitermice
- antiinflamatoare
În momentul în care simptomatologia durează mai mult de 3-4 zile, apare o febră constantă, de exemplu, sau alte semne care sugerează o infecție, este bine să ne prezentăm măcar la medicul de familie sau, dacă lucrurile sunt puțin mai grave, la un medic specialist, la o cameră de gardă.
În sezonul rece sunt extraordinar de multe viroze non-COVID, dar sunt foarte multe adenoviroze, rinoviroze, pe care le ştim de dinainte, dar care s-au redeşteptat şi care au produs forme foarte grave de boală.
Administrarea antibioticelor este foarte periculoasă la copii. Aș spune că e mai periculos decât la adult, pentru că ei au o imunitate în formare. Administrând antibiotice încă de mici, efectiv nu lăsăm niciun fel de posibilitate ca organismul să lupte. Imunitatea cea mai bună este imunitatea naturală prin boală.
Părinţii să fie foarte atenţi la simptomatologia copilului în primele zile. Orice semn de agravare sau de infecție ne îndreaptă către o cameră de gardă.
Important de știut - Rezistența la antibiotice
- Una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale
- Afectează pe oricine
- Apare in mod naturalNumăr tot mai mare de infecții
- Perioadă mai lungă de spitalizare
- Deces
E important să reținem că în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice.
Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, și este a treia cauză de deces la nivel mondial.
Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri de gât și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună.
Cu toate acestea aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât.", a mai spus medicul.
Date cheie din studiul STAR pentru România, respondenți 25–34 de ani (studiu realizat în mai 2022 și dat publicității în săptămâna 18-24 nov 2022)
- 49% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât;
- 36% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice; 23% s-ar simți anxioși să fie tratați pentru boli respiratorii fără antibiotice;
- 57% cred că antibioticele ameliorează durerea;
- 54% sunt de acord că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și gripă; 54% sunt de acord că antibioticele ameliorează rapid simptomele;
- 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 35% cred că ar trebui să fie disponibile fără prescripție medicală;
- 46% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește;
