Trei tineri elevi de la trei licee de top din Constanța vor pleca foarte curând în Arizona pentru a-și susține proiectul acolo unde vor arăta că există soluții și pentru habitate, dar şi pentru resursele de care au nevoie coloniștii pe planeta Marte.
"Aici avem planul proiectului, putem observa domurile de sticlă care vor constitui habitatul principal, unde se vor afla toate elementele de habitabilitate pentru echipajul misiunii. Deasupra, putem vedea plantația de panouri solare care vor produce energia pentru habitat și, mai jos putem observa vehiculele electrice care vor asigura transportul materialelor mai grele", spune Ştefan Zică, elev Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân".
› Vezi galeria foto ‹
Așa arată Helaprime, proiectul de colonizare a planetei Marte, care le-a dat speranțe lui Eduard, Ștefan și David, trei elevi de la trei licee de top din Constanța, respectiv Colegiul Mihai Eminescu, Colegiul Mircea cel Bătrân și Liceul Ovidius, că oamenii ar putea trăi pe planeta Roșie mai devreme decât ne-am imaginat.
Pasionați de mici de fizică, astrofizică și inginerie, tinerii și-au unit forțele și ideile și au participat vara aceasta în Statele Unite, la una dintre cele mai prestigioase competiții din lume, organizată de The Mars Society.
"O perioadă de cursuri în susținută de profesori din America, printre care se numără și inginerul NASA Robert Zubrin și Lorence Curtnet care a fost inginer pe Apolo 11. Am participat la acele cursuri. Ne-au dat o idee de ansamblu referitoare la părțile mai tehnice, mai fizice. După aceea a trebuit să ne documentăm singuri. Am intrat pe internet", a spus Eduard Scafaru, elev Colegiul Naţional "Mihai Eminescu".
Echipa din Constanța a obținut locul I pe partea de inginerie în competiția din SUA
Tinerii au realizat un plan cât mai realist de colonizare a planetei roșii, apoi au proiectat propria misiune pe Marte, inclusiv habitatul, vehiculele de suprafață, instrumentele științifice, sistemul de alimentare, rațiile, durata și planul de explorare, având în vedere patru factori majori știință, inginerie, provocări operaționale, umane și cost.
La confruntarea finală din Statele Unite, echipa din Constanța a obținut locul I pe partea de inginerie.
"Mi-a plăcut foarte mult să studiez despre anumite aspecte ale ingineriei sau ale biochimiei care mi-au trebuit în acest proiect. De exemplu, la sistemele de filtrare am descoperit că există niște alge care pot filtra și de acolo am reușit să formulez o idee pentru un aparat care filtrează aerul în habitat", a spus David Gheorghe, elev Liceul Teoretic Ovidius.
"Comunicațiile se vor face printr-un satelit, iar informația va ajunge de la astronaut la pământ în aproximativ trei-patru mite. Asta nu a fost ceva foarte complicat, însă despre costum ar trebui să iau în calcul destul de multe aspecte, cum ar fi temperaturile foarte joase de pe această planetă, care pot ajunge la -120°C, gravitația care este de trei ori mai mică decât pe Pământ, praful și nisipul de pe Marte, care cu timpul poate distruge echipamentele electronice și chiar și sănătatea a astronauților", a spus Ştefan Zică, elev Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân".
Mereu alături de cei trei elevi a fost profesorul coordonator Adrian Nicolescu de la Colegiul Național Mircea cel Bătrân. Constanța. Este mândru de reușit a tinerilor și crede în șansa lor de a cuceri spațiul și a uimi cercetătorii din întreaga lume.
"Marea majoritate a ideilor din proiect sunt nu numai realiste, ci sunt și sustenabile și, din punctul meu de vedere, sunt aplicabile în lumea reală. E adevărat, pe baza dezvoltării tehnologice, probabil că vor fi aplicabile în cinci, 10-15 ani, dar sunt realiste", a spus dr. Adrian Nicolescu, profesor Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân".
Elevii au fost invitați să susțină proiectul premier la cea de-a 26-a convenție anuală Mars Society, care va avea loc în perioada 5-8 octombrie, la Universitatea de Stat din Arizona, Statele Unite.
Iar planurile de viitor ale celor trei tineri, care la anul vor termina liceul, sunt mărețe. Își doresc să studieze în străinătate, să se perfecționeze, apoi să revină în țară și să ajute domeniul cercetării.
