Ei bine, viitorii medici și cadrele didactice, precum și inginerii au avut ocazia, pe parcursul acestui eveniment să exerseze tot felul de tehnici de simulare și de medicină virtuală, cu ajutorul cărora că pentru pacienți lucrurile vor arăta cu totul altfel în viitor.
"Tânărul este un pacient cu post traumatism prin cădere de pe bicicletă, cu o plagă la nivelul spatelui, plagă care a fost curățată, suturată cu administrarea de antibiotic, respectiv medicație antalgică ceea ce îi deprima statusul imun. Scenariul povestește despre apariția unui șoc anafilactic", spune un medic.
Este doar unul dintre scenariile prin care au trecut viitorii medici și specialiști în salonul de realitate augmentată al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.
Hologramele aparțin unor pacienți care au acceptat să fie filmați și ale căror imagini au fost procesate apoi în laborator.
"Avem o vizualizare a unei holograme care este mobilă în dinamică față de un manechin. Este extrem de interesant și de util. Te pun într-o situație cât de cât mai apropiată de real. Se resimte și la nivelul de stres în timpul unei simulări", mai spune un medic.
O simulare pe durata căreia viitorii specialiști cer analize medicale pentru a pune un diagnostic și a administra tratamente pacienților virtuali.
"Cuprind cazuri de ginecologie, cum ar fi preclamsia, de exemplu. Cuprind cazuri de ce țin de pneumologie, cazuri ce țin de ATI, cum este șocul septic, respectiv șocul anafilactic, cazuri de traumă, cazuri de psihiatrie, demență, dând posibilitatea medicilor de diferite specialități să prezinte studenților, rezidenților și, de ce nu, colegilor, cazuri mai puține întâlnite în practică", spune Oana Coman, medic rezident ATI.
"Nu toți medicii pot să spună că în cariera lor au avut de-a face cu anumite cazuri care sunt foarte, foarte rare. Prin aceste tehnologii noi le putem stimula, astfel încât atunci când suntem puși în fața unei astfel de situații, să putem fi pregătiți cel puțin pentru anumită măsură pentru a le face față și a nu fi prinși pe picior greșit în managerierea acelor cazuri medicale", spune Alexandra Lazăr, medic primar ATI.
"Este un mesaj pe care îl dăm, și anume faptul că educația medicală are o dimensiune nouă de o vreme încoace, către care privim, și anume această componentă inovativă pentru a crește standardul de formare profesională a viitorilor medici", spune Leonard Azamfirei, rector U.M.F.S.T
În salonul de realitate virtuală, viitorii doctori și specialiști au simulat inclusiv ajutorul medical acordat într-o ambulanță.
Privită din afară simularea poate părea un joc, însă studenții au o misiune cât se poate de serioasă.
"Este foarte real ceea ce se vede, pacientul este tot mai tahicardic. Este un avans în ceea ce privește tehnologia și realitatea virtuală și aș recomanda această metodă în toate centrele de simulare din țară", spune un viitor medic.
"Într-adevăr, permite repetarea de mai multe ori unor manopere, unor tehnici, până când acestă tehnică este însușită pe deplin. Pe de altă parte, respectă și drepturile pacienților, pentru că, în esență, bolnavii au dreptul de a fi sau de a nu fi examinați scop didactic de către studenți", spune Leonard Azamfirei, rector U.M.F.S.T
Primul centru de realitate virtuală aplicată în învățământul medical din România a fost inaugurat în martie, în prezența ministrului sănătății, Alexandru Rafila. Sălile de examinare virtuală amenajate în fosta cantină a Universității de Medicină din Târgu Mureș au costat peste 4 milioane de euro.
