România este țara toaletelor în fundul curții și a fântânii, chiar și în secolul XXI. Autorităţile se luptă să reducă numărul gospodăriilor fără apă curentă și canalizare.
Dacă la nivel național cifrele sunt încă îngrijorătoare, de jur împrejurul Bucureștiului finanțările europene și banii administrațiilor locale și centrale par să facă acest obiectiv mai realizabil.
Una dintre principalele cauze ale depopularea satelor din România este lipsa reţelei de apă şi a infrastructurii de canalizare. Există multiple proiecte în implementare pentru a stopa acest fenomen şi pentru a şterge eticheta ţării unde şi în secolul XXI se bea apă de la fântână.
"În prezent, avem în derulare, atât PNDL 1, cât şi PNDL 2. Sunt două programare care s-au adresat tuturor localităţilor din România. Derulăm un alt program, un program care continuă cele două programe, mă refer la Anghel Saligny, unde avem în finanţare peste 4.500 de proiecte cu un buget de 21 de milioane pentru apă şi canalizare", a declarat Adrian Veştea, ministrul Dezvoltării.
"Există o nevoie reală de alocări financiare masive pentru perioada următoare. Am primit informaţii potrivit cărora România ar mai avea nevoie de cel puţin 12 miliarde de euro pentru a se conforma. România face obiectul unor proceduri de infringement. Una dintre ele a început în anul 2018. Suntem la faza de aviz motivat. Ceea ce este important este faptul că statul român depune eforturi semnificative în acest sens", a explicat şi Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Ţara noastră poate pierde însă aceste finanţări dacă proiectele nu respectă termenele date de Uniunea Europeană.
"Programul de infrastructură mare are o alocare de 10 miliarde, iar din această alocare, 1,7 miliarde este dedicat sectorului de apă. Avem o supra-contracare foarte mare a acestei axe prioritare. Sunt discuţii la nivel de a se prelungi perioada de închidere. Unele state membre, informal, încă fac demersuri pentru a se prelungi perioada de eligibilitate. Lipsa capacităţii de muncă pe şantiere, insolvenţa unor companii mari în sectorul de apă, construcţii în sector, toate acestea duc la întârzieri", a precizat Arat Oana Marie, director general Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare - MIPE.
Există însă şi progrese considerabile în anumite zone. În judeţul Ilfov, 30% din proiectul regional de extindere a reţelei de apă şi canalizare a fost implementat în numai trei ani.
"Va creşte considerabil pentru că în momentul de faţă o componentă importantă a proiectului este reprezentată şi de staţiile de apă şi staţiile de epurare, unde a fost semnat contractul de lucrări, se lucrează în momentul de faţă la proiectare. La nivelul Consiliului Judeţean, noi aprobăm un buget de 430 de milioane de lei, anul acesta, de exemplu, iar proiectul de apă şi canalizare Ilfov, care se implementează în momentul de faţă, este în cuantum de 520 de milioane de euro. Practic, fără fonduri europene nu am fi avut niciodată această şansă. Cele 520 de milioane de euro vor fi investite în 23 de localităţi", a declarat Ştefan Rădulescu, vicepreședintele Consiliului Judeţean Ilfov.
Deşi şi aici sunt probleme, în special legate de forţa de muncă, autorităţile locale speră să menţină ritmul alert al lucrărilor.
