Autorităţile şi antreprenorii au ajuns la un numitor comun. Trebuie găsit un drum prin care România poate trece uşor de la plata amenzilor, la investiţii serioase. Vestea bună este că în ţara noastră, unele judeţe au început să facă demersuri serioase în această privinţă.
După ani buni în care ţara noastră plătea amenzi uriaşe pentru nepăsarea faţă de mediu şi faţă de reciclare, autorităţile au înţeles că nu mai este cale de întoarcere.
"Reciclarea în sine ca activitate trebuie susţinută pentru că nu avem capacitate de reciclare la nivelul la care ar trebui să avem comparativ cu cantităţile de deşeuri produse în ţară. Aici venim cu finanţare de peste 200 de milioane de euro pentru creşterea capacităţilor de reciclare", a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
"Municipiul Bucureşti nu a putut să reglementeze situaţia cu depozitarea. Noi, în momentul de faţă, ca întreprindere vorbesc acum, am plătit pentru a nu bloca colectarea din Sectorul 2, am plătit în fiecare lună, timp de şapte luni, 2 milioane de euro din propriul buget, în speranţa că vom intenta o acţiune în instanţă după ce vom stabili cine este vinovat", a explicat Ionel Ilie Ciuclea, vicepreşedinte ARMD.
La nivel naţional, unele judeţe au început să dezvolte adevărate sisteme de ecologizare şi tratare a deşeurilor. Din păcate, numărul lor este foarte mic.
"Aceste deşeuri trebuie să le transformăm şi trebuie să găsim soluţia prin care transformăm deşeurile în produs finit. La nivelul judeţului nostru, chiar mâine (n.r. astăzi), Consiliul Judeţean Dâmboviţa va punde o aplicaţie prin POIM, de 82 de milioane de euro, prin care vom finanţa staţii de sortare pe raza judeţului Dâmboviţa şi vom trece în următoarea etapă, aceea de a colecta selectiv.
Vreau să ajungem la un proiect regional să rezolvăm problema deşeurilor şi să ajungem la cea mai mare investiţie pe care o spunea domnul vicepreşedinte AMRD cu o fabrică pentru prelucrarea deşeurilor şi să venim în sistemul public cu energie electrică, gaze", a explicat Ştefan Corneliu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.
"Suntem în faza în care am implementat ordonanţa 74. Colectăm deşeul menajer, folosim sacul galben şi albastru pentru plastic, hârtie şi carton şi, de asemenea, avem clopotul verde în care strângem sticla. Ne pregătim ca de anul viitor să intrăm şi cu biodegradabilul. Sunt o grămadă de piedici pe care le întâlnim în operarea zilnică, care ne dau bătăi de cap. Sigur că nu s-a rezolvat problema deşeurilor din demolări şi construcţii. Problema voluminoaselor am rezolvat-o cu operatorii actuali pentru că facem campanii periodice şi strângem aceste deşeuri.
Însă, problema deşeurilor din construcţii nu este rezolvată şi încercăm cu nişte iniţiative locale. Problemele pe care le întâmpinăm sunt legate de modul în care populaţia percepe să depună colectiv. Populaţia nu colectează, populaţia depune. Iar noi trebuie să informăm şi să conştientizăm populaţia să depună selectiv, ca după aceea operatorul să vină la rândul lui să colecteze selectiv.
Folosim fabrica de ciment de la Deva şi ducem parte din RDF-ul care poate fi transformat în energie pentru fabrică", a declarat şi Dan Stoian, directorul ADI Hunedoara.
"Proiectul pe care noi l-am avut în implementare este un proiect extrem de mare. Vorbim de o sumă de 468 de milioane de lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 188 de milioane. Astăzi, acest sistem funcţionează parţial. Luni vom semna contractul de operare a CMID-ului şi avem o perioadă de mobilizare de patru luni, iar asta înseamnă că până la finalizarea acestei perioade vom preda practic întreg CMID-ul finalizat. La nivelul judeţului Cluj există o cantitate semnificativă de deşeuri depozitate. Astăzi, în celulă avem peste 261.000 de tone. Cantitatea de deşeuri care practic astăzi costă operatorul 264 de lei pe tonă de depozitare, dacă am trece-o prin această staţie de valorificare, am obţine undeva la 216.000 MW, respectiv 52 de milioane de euro", a precizat Mariana Raţiu - Consiliul Judeţean Cluj.
Autorităţile pregătesc campanii masive de informare şi speră ca în acest fel, reciclarea să devină un obicei tot mai des întâlnit în casele românilor.
În anii în care noi încasam amenzi consistente, ţările europene căutau soluţii să se dezvolte.
"În Belgia am discutat cu doamna ambasador, sunt proiecte interesante în acest moment în care se vorbeşte despre utilizarea deşeurilor nucleare ca materie primă pentru producţia de energie. Noi discutăm de o criză a energiei şi discutăm, de asemenea, ce facem cu deşeurile nucleare pe care le generăm. Putem discuta de baterii, de multe alte repere pe care ar trebui să le colectăm şi să le punem să producă pentru noi", a explicat Florin Spătaru, ministrul Economiei.
Chiar şi aşa suntem la început de drum. Am putea spune că suntem pioneri în ale reciclării sau tratării deşeurilor. Capitala de exemplu, are o singură groapă de gunoi şi aia aproape de închidere. Până acum, PMB nu a venit cu nicio soluţie concretă.
