Cristian Buşoi a fost invtitat în cadrul Conferinței Naționale "Alertă în sănătate! Cum eliminăm barierele din cale accesului pacienților la medicamente", unde a anunţat că în perioada următoare vor fi modifcate anumite acte legislative, pentru ca accesul la medicamente să fie mult mai facil.
"Tema pe care dumneavoastră o dezbateţi este extrem de importantă, pentru că accesul la medicamente reprezintă în mod evident o prioritate a politicilor europene. Pandemia COVID ne-a arătat că avem nenumărate vulnerabilităţi şi că înainte de pandemie, Comisia Europeană, cu sprijinul Parlamentului European a iniţiat o strategie farmaceutică a Uniunii Europene.
Asta înseamnă că în următoarea perioadă acte legislative importante vor fi modificate pentru ca accesul la medicamente să fie crescut. Am învăţat că trebuie să fim mai puţin dependenţi faţă de ţări din afara Uniunii Europene. În timpul pandemiei COVID am văzut că nu avem suficiente materii prime pentru vaccinuri, medicamente. Ne-am confruntat cu criza de materiale sanitare, măşti, criza de echipamente, ventilatoare. Astăzi învăţăm că nu trebuie să fim dependenţi de resurse energetice din afara Uniunii Europene, în mod special de gazul care vine dinspre Rusia.
O direcţie strategică a Uniunii Europene şi în domeniul farmaceutic este aceea de a produce mai multe medicamente în interiorul Uniunii Europene (...) România este bine plasată şi s-a tot discutat despre avantajele pe care le aduce România în investiţii. În primul rând, poziţia geografică, în al doilea rândavem oameni bine instruiţi, talentaţi. Unii au plecat în străinătate, dar sunt foarte mulţi care au rămas în România. Avem un cost al forţei de muncă foarte competitiv, avem o taxare prietenoasă şi sper să rămână aşa. Domnul preşedinte Ciolacu continuă să stimuleze investiţiile.
În mod evident avem şi un mare dezavantaj, acela al felului în care înţelegem politica medicamentului, pentru că deşi este nevoie de taxa clawback pentru a echilibra puţin consumul de medicamente şi pentru a proteja bugetul, deşi avem poate nevoie de preţul cel mai mic, deşi lucrul acesta ne dezavantajează, pentru că noi oricum suntem protejaţi de taxa clawback, totuşi, din aceste motive, companiile nu au foarte multe încurajări să vină şi să investească în România pentru capacităţi noi de producţie.
În plus, tot din cauza taxei clawback şi a preţului cel mai mic, care prin referenţierea reciprocă strică preţul unor produse în alte ţări ale Uniunii Europene, pieţe mult mai mari, cu acces mult mai bun la medicamente pentru pacienţi.
Multe medicamente în ultimii ani au fost retrase din România, fie nu au mai fost aduse fie din motive comerciale, fie pur şi simplu au fost retrase, fie nu sunt înregistrate noi medicamente. Şi aici trebuie să găsim o politică mai inteligentă, mai flexibilă şi în mod special pentru a stimula investiţii, noi fabrici de producţie de medicamente. Trebuie să reducem taxa clawback, pentru a nu mai dispărea aceste medicamente", a declarat Cristian Buşoi.
Potrivit Parlamentului European, taxa „clawback” a fost introdusă temporar în anul 2009, în contextul crizei economice. Cu cât prețul pentru medicamente este mai mic, cu atât această taxă este mai mare; astfel, producătorii de medicamente generice plătesc o taxă „clawback” mai mare, deoarece ea se calculează și pentru adaosurile practicate de distribuitori și de farmacii.
Industria producătoare de medicamente generice este de importanță strategică, aceasta contribuind la optimizarea bugetară și la un acces mai mare al pacienților la tratamente. Amânarea corectării acestei taxe pe medicamentele generice are efecte negative atât asupra societății, deoarece limitează accesul populației la medicamente cu preț accesibil, cât și din punct de vedere economic, deoarece duce la pierderea unor locuri de muncă și la distrugerea industriei farmaceutice producătoare de medicamente generice.
